Remedii populare – edeme şi ascită
PrinteazaEdemele sunt semnalele organismului despre defecţiunile apărute în anumite organe, cel mai des la nivelul rinichilor, inimii sau ficatului.
Dacă inima are probleme, iniţial se umflă picioarele, apoi edemul începe să urce. Dacă sunt afectaţi rinichii, edemul apare pe faţă, apoi se extinde pe tot corpul. Patologiile ficatului provoacă ascită, când lichidul se adună în abdomen. Pentru stabilirea diagnosticului corect, trebuie să apelaţi la un medic specialist, ca să începeţi tratamentul organului afectat. Neapărat se alege o dietă corespunzătoare, cu fructe şi legume ce au efecte diuretice şi cardiotonice şi un set de plante ce îmbunătăţesc funcţiile organului bolnav şi favorizează eliminarea lichidului. Chiar şi în lunile de iarnă putem să culegem rădăcinile plantelor rămase pe dealuri în zilele mai calde, când pământul se dezgheaţă, sau să le procurăm de la plafar.
Remedii cu rădăcini
Rădăcina de pelin. Este un remediu vestit pentru curăţarea organismului. O lingură plină vârf cu rădăcină uscată se pune în 150 ml de apă ce fierbe pe un foc foarte slab, se lasă vasul acoperit încă 10 minute, apoi se infuzează învelit în prosop 30 de minute. Se beau câte 1-2 linguriţe, de 3 ori pe zi, în cure de 7 zile, cu pauze de 3 zile.
Rădăcina de brusture. Îmbunătăţeşte funcţionarea ficatului, încetineşte dezvoltarea metastazelor. O lingură de rădăcină tocată mărunt se opăreşte cu 200 ml apă clocotită, se ţine pe un foc mic sau în termos încă 15 minute. Se beau câte 1-2 linguri, de 4 ori pe zi, între mese, sau câte 75 ml, de 3 ori pe zi.
Hrean. Se dau pe răzătoare 150 g de hrean şi se amestecă cu sucul stors din 3 lămâi de mărime medie. Se consumă câte o linguriţă, de 2 ori pe zi, înainte de masă.
Rădăcina de pir. Este un diuretic excelent, curăţă organismul de toxine. Se pune pe foc un litru de apă, cu 6 linguri de rădăcini uscate de pir târâtor, tocate mărunt, şi se lasă să clocotească la foc mic, până rămân 200 ml de lichid. Se bea strecurat, câte o lingură, de 5 ori pe zi, la intervale egale de timp.
Rădăcina de obligeană:
1. O rădăcină proaspătă se dă pe răzătoarea cu orificii mici, iar dacă este uscată, se aduce până la starea de pulbere, în râşniţa de cafea. O lingură de pulbere se opăreşte cu 200 ml de apă clocotită şi se infuzează 3 ore în termos. Se beau câte 1-2 linguri (în funcţie de greutatea corporală), de 3 ori pe zi, între mese.
2. O metodă mai simplă: din rădăcină uscată de obligeană se prepară pulbere în râşniţă sau în piuliţă. Se consumă de 4 ori pe zi, câte un sfert de linguriţă.
Rădăcina de săpunariţă (odogaci). Este un remediu popular rusesc, cu efecte puternice, în special pentru ascită, când lichidul se adună în burtă. Rădăcinile proaspete se pregătesc pentru uscare în felul următor: se toacă mărunt şi se ţin în apă rece timp de 30 de minute, după care apa se aruncă, se toarnă peste plantă apă curată şi se repetă procedura până nu mai apare spumă. Rădăcinile se storc bine de apă şi se usucă. O lingură de pulbere din rădăcină uscată se toarnă în 250 ml apă ce fierbe pe un foc mic, se acoperă cu capac şi se lasă să clocotească 10-12 minute. Se bea câte o lingură, de 5 ori pe zi, la intervale egale de timp.
Remedii cu frunze şi flori
Terci de pătrunjel
Pătrunjelul. În fitoterapie se folosesc mai multe reţete pe bază de pătrunjel:
1. Două linguri de frunze tocate se infuzează timp de 2 ore, în 200 ml de apă fierbinte, în termos sau în vasul învelit în plapumă. Se beau câte 50-70 ml, de 3 ori pe zi.
2. Se toacă mărunt 500 g frunze şi 300 g rădăcină de pătrunjel. Se pune la fiert pe un foc mic sau pe baie de abur, cu un litru de lapte crud de ţară (nepasteurizat). Se încălzeşte (fără să fiarbă !) până se evaporă jumătate de litru de lapte şi se strecoară. Se beau câte 1-2 linguri la fiecare oră (de 10-12 ori pe zi). Zilnic se face preparatul proaspăt. Cu pătrunjelul rămas se poate face o budincă sau omletă.
3. Frunzele de pătrunjel se dau prin maşina de tocat carne. Un pahar din terciul obţinut se infuzează cu 500 ml de apă fierbinte în termos, timp de 8 ore. În lichidul strecurat, se stoarce suc dintr-o lămâie şi se bea în timpul zilei, în 5-6 reprize. Timp de o lună, se bea preparatul câte două zile, după care se ţin 3 zile pauză. În zilele de pauză se alege pentru consum un alt preparat (de ex. de brusture).
Leuştean. Se prepară infuzie dintr-un litru de apă şi 3-4 linguri de frunze uscate de leuştean. Se beau câte 200 ml, de 5 ori pe zi, în loc de ceai sau când apare setea.
Mesteacăn. Pentru înlăturarea edemelor se face infuzie dintr-o lingură de muguri sau 2 linguri de frunze tocate de mesteacăn şi 500 ml de apă clocotită. Se infuzează în termos sau într-un vas învelit în prosop flauşat, timp de 2 ore, şi se beau câte 100 ml, de 4 ori pe zi, între mese.
Patlagină. Iată o metodă bătrânească folosită pentru orice tip de edem sau ascită, pe timpurile când nu existau farmacii. La început se mănâncă câteva bucăţele de pâine uscată sau pesmeţi fără apă sau orice alt lichid, apoi se mănâncă 5-10 frunze de patlagină, de mărime medie, şi nu se bea nimic timp de o oră. Procedura se repetă de 2-3 ori pe zi.
Coada-calului. Se infuzează în termos, timp de 30 de minute, 2 linguri de plantă în 250 ml de apă clocotită. Se beau câte 3 linguri, de 3 ori pe zi, între mese. Este contraindicat bolnavilor de nefrită şi nefroză.
Trifoi roşu. Pentru prevenirea şi tratarea ascitei şi edemelor, în terapia populară se foloseşte vinul din trifoi. În 2 l de vin roşu de calitate se macerează, timp de 7 zile, 200 g de flori proaspete şi 100 g de flori uscate de trifoi. Se agită periodic. Apoi vinul cu flori se aduce până la fierbere, se lasă pe un foc foarte slab, acoperit cu capac, 30 de minute. După răcire se strecoară. Se beau câte 50 ml, de 3 ori pe zi, înainte de masă.
Hamei. Conurile plantei se folosesc atunci când ascita este asociată cu procesul inflamator la rinichi. O lingură de conuri se infuzează 3 ore (mai bine în termos), în 250 ml de apă fierbinte. Se beau câte 50-75 ml, de trei ori pe zi.
Remedii cu seminţe şi fructe
Seminţe de in
Seminţe de in. La un litru de apă ce fierbe pe foc se pun 4 linguri de seminţe, se mai lasă să fiarbă 15 minute pe un foc mic şi se infuzează timp de o oră. Se bea fierbinte, câte 130 ml, de 7 ori pe zi.
Seminţe de pătrunjel. Nu se fierb, ca să nu se evapore uleiul eteric. Sunt diferite modalităţi de preparare a remediilor din seminţe.
1. De 3-4 ori pe zi se înghite 1-1,5 g pulbere din seminţe râşnite, cu puţin ceai din plante sau apă.
2. Jumătate de lingură pulbere de seminţe se infuzează timp de 8 ore, în 400 ml de apă rece. Se bea câte 100 ml, de 4 ori pe zi, nestrecurat, cu 20 de minute înainte de masă.
Ovăz. Boabele de ovăz (se poate folosi şi nedecorticat) se zdrobesc, ca să obţineţi crupe măricele. Într-un litru de apă se fierb 300 g de ovăz zdrobit, timp de 30 minute după primul clocot. Se bea câte un pahar, de 3 ori pe zi. Se poate amesteca cu lapte îndulcit cu puţină miere de albine, în cure de 2 luni.
Măceş. Fructele uscate, curăţate de seminţe şi zdrobite, au efecte antiinflamatoare şi diuretice. O lingură de măceş se infuzează în 250 ml apă, vreme de 3 ore în termos şi încă 24 de ore într-un loc rece, la întuneric. Se beau câte 150 ml, de 2 ori pe zi, înainte de masă.
Mătasea de porumb se culege când porumbul înfloreşte şi se usucă bine. Bolnavii cu hidrotorax (lichid în zona plămânilor) trebuie să consume câte o linguriţă, de 4 ori pe zi, înainte de masă, dintr-un amestec din 100 g pulbere din mătase de porumb uscată cu 200 g miere de albine.
Smochine. Fructele proaspete sau uscate nu trebuie să lipsească din meniul bolnavilor cu edeme sau cu ascită. Efectul terapeutic al preparatelor din smochine creşte atunci când sunt asociate cu remedii din pelin. Se aduc până la fierbere 50 g de smochine, în 500 ml de lapte, se infuzează până la răcire şi se amestecă cu 4-5 linguriţe decoct din rădăcină de pelin preparat după reţeta descrisă mai sus, sau cu 20 picături tinctură de pelin (din farmacie). Se bea în 3-4 reprize, între mese. Consumul smochinelor în cantităţi mari este contraindicat bolnavilor cu afectiuni inflamatorii acute ale tractului gastro-intestinal şi în cazuri grave de diabet.
Remedii cu tincturi
Flori de păducel
În sprijinul persoanelor ce suferă de edeme sau ascită vin extractele pe bază de alcool, care se folosesc atunci când oamenii nu au timp pentru prepararea reţetelor. Ele se adaugă în ceaiuri din plante pentru obţinerea unui efect mai rapid şi mai sigur.
Păducel. Se beau de 3 ori pe zi câte 15-20 picături de tinctură, preparată din 4 linguri de flori proaspete de păducel şi 150 ml de ţuică de cea mai bună calitate, care se lasă 7 zile la macerat.
Seminţe de pătrunjel. Se macerează 2 linguri de seminţe râşnite în 200 ml de ţuică timp de 21 de zile. Se diluează 12-15 picături în 100 ml apă sau ceai şi se bea dimineaţă şi la prânz, cu 30 de minute înainte de masă.
Muguri de mesteacăn. Se pun într-o sticlă (nu de plastic!) până la jumătate, apoi se umple sticla cu alcool. Se macerează într-un loc cald, la întuneric, timp de o lună. Se beau câte 30 de picături, o dată pe zi, timp de 7 zile, apoi de 2 ori pe zi, tot 7 zile, şi de 3 ori pe zi, în săptămâna a treia, diluate cu un ceai.
Tinctura de crin alb. Toamna sau primăvara se scot bulbii de crin din pământ, se spală şi se toacă mărunt. Terciul obţinut se amestecă cu alcool de 70% în proporţie 1:5. Se macerează timp de 8 zile, agitându-se periodic. Se beau câte 12-15 picături, de 3 ori pe zi, înainte de masă.
Articol preluat de aici.