Actiunea benefica a vinului asupra sistemului vascular cerebral

Accidentele vasculare cerebrale se datoreaza fie unei hemoragii, fie unei obstructii prin ateroscleroza si tromboza a unei artere care iriga creierul. In acest ultim caz, zona creierului prost irigata va suferi temporar (sau definitiv) si nu va mai functiona. Acest tip de afectiune poate genera paralizii, hemiplegii sau tulburari de vorbire. Mecanismul leziunilor este destul de apropiat de ceea ce se întâlneste la nivelul inimii, deosebirea fiind absenta spasmelor vasculare.

Daca vinul permite prevenirea eficace a ateromului coronarian, este logic ca el sa poata preveni ateromul cerebral cu aceeasi eficienta.

Mai multe studii au demonstrat acest lucru:

Studiul lui Stampfer (1988)

Vin (în grame 1       <15         15-50            60-140 de alcool/zi)
Nivel de risc 1          0,7           0,4    0,8

Studiul lui Polomâki (1993)

Vin (în pahare/zi)       0    2    5
Nivel de risc    1    0,5    1

In   anul1990, studiul lui Klosky arata si el un efect protector împotriva ischemiei cerebrale printr-un consum de doua- trei pahare de vin pe zi.

Dupa ce a fost facut public „paradoxul francez”, care dovedea efectele benefice ale vinului în domeniul preventiei cardiovasculare, un numar de medici anglo-saxoni s-au mobilizat sa demistifice aceasta credinta.

Ei au considerat potrivit sa afirme ca ceea ce i s-a atribuit vinului în general poate fi valabil pentru alcool în particular.

In acest sens, ei au încercat sa convinga ca orice alcool (în special de productie anglo-saxona si de consum curent, precum whisky, gin si chiar bere) poate avea aceleasi efecte benefice daca este consumat cu masura si regularitate.

In cazul în care si alte alcooluri pot avea efecte benefice în ce priveste protectia cardiovasculara, vinul este de departe cel mai eficient.

Vinul detine o paleta impresionanta de puteri terapeutice, devenind aproape un medicament de sine statator. Profesorul Renaud spune chiar ca „exista putine medicamente care sa fie atât de active”.