Depresia de toamna

Termenul “depresie” pare oarecum ambiguu, fiind vorba despre un fenomen foarte individualizat, care se manifesta diferit de la o persoana la alta. In principiu, este vorba de o tulburare mintala, caracterizata prin stari de disconfort, tristete sau amaraciune, care persista uneori timp indelungat.

Multa lume pune depresia pe seama oboselii sau a supraincarcarii activitatii profesionale. Adesea, angajatii ii acuza pentru starea lor depresiva pe conducatorii ierarhici, care in relatiile de serviciu nu tin seama de starea de spirt a personalului.

Cercetari recente au dovedit insa ca volumul mare de lucru caruia nu-i faci fata in activitatea de serviciu produce oboseala si nu despresie, ceea ce este cu totul altceva.

Psihologul Matias Brodsgaard de la Departamentul de Medicina Clinica al Universitatii din Aarhus, Danemarca, sustine ca starea de spirit a angajatului depinde indeosebi de mediul inconjurator, adesea chiar de anotimp sau de starea vremii si mai putin de relatiile, convenabile sau nu, pe care acesta le are cu conducatorii sai, scrie Infoniac.

Ca urmare, riscul de depresie nu scade reducand sau simplificand volumul muncii. Dimpotriva, munca antreneaza disponibilitatile sistemului nervos si nu le deprima.

Psihologul a publicat pe aceasta tema mai multe studii, urmare unor teste sistematice, efectuate pe 4.500 persoane din toate mediile: birouri, institutii, scoli, spitale si chiar gradinite de copii.

Simptomele depresiei

Vom enumera in cele de fata numai simptomele cele mai frecvente si specifice, intrucat depresia prezinta un evantai larg de manifestari, foarte diferite unele de altele.

In principiu, semnele care sugereaza ca este vorba de depresie, privesc:

Frustrarea si starea de melancolie
Apatie si ipsa de interesa fata de orice
Lipsa bucuriei fata de lucruri sau fapte care altadata starneau interesul
Scaderea memoriei si chiar a gandirii
Oboseala severa si nemotivata
Atitudinea negativa fata de tine insuti si fata de tot ce faci
Scaderea apetitului sexual

Cum sa depasesti depresia

Psihologul Brodsgaard insista asupra faptului ca nu exista formula universal valabila. Asa cum fenomenul insusi este foarte individualizat, iesirea din starea de depresie este si ea bine personificata.

Totusi, un cadru general a fost formulat, iar in interiorul acestui cadru, fiecare se poate adapta in functie de situatia cu care se identifica. Iata cateva din aceste formule generale:

Apreciaza-te singur. Gaseste-ti calitatile si nu defectele, cauta aspectele pozitive ale fiintei tale, ale modului cum actionezi in viata si, chiar in cazul nereusitelor, incearca sa gasesti partea buna a situatiilor.

Incearca sa-l ajuti pe un altul. Poate fi o persoana care nu are nevoie decat de prietenia ta, poate fi un handicapat care necesita ajutorul tau, poate fi un bolnav afectat de singuratatea sa. Faptul ca te simti util inlatura sindromul de depresie.

Cauta sa nu fii singur. Singuratatea accentueaza depresia. Cauta compania oricui, indiferent daca iti este ruda, prieten sau chiar o cunostnta recenta.

Ia-ti un animal de companie. Este foarte frecvent cazul celor care au iesit din starea de depresie, atasandu-se de un caine: cel mai bun prieten al omului.

Schimba ceva din monotonia vietii. O excursie este totdeauna binevenita, un concediu departe de casa si chiar o plimbare in natura creaza acea diversitate de mediu care te poate scoate din depresie.

Este bine sa-ti schimbi din cand in cand garderoba. Aceleasi haine, purtate zi de zi, covarsesc prin monotonia lor.

Daca simti ca gadurile sumbre ti-au diminuat libidoul, incearca sa te provoci. Abstinenta insasi poate fi una din cauzele depresiei.

Este util sa consulti un specialist?

Da, sigur ca este util, dar numai dupa ce ti-ai facut o introspectie serioasa, ai incercat sa-ti risipesti singur gandurile negre, poate prin mijloacele enumerate mai sus si te-ai convins ca singur nu te descurci.

Poate este ca la raceala. Pentru un simplu guturai, nu mergi la medic. Bei cea cald si, eventual ii ceri ceva farmacistului. Dar daca ai facut febra si te ineci cand tusesti, medicul stie ce investigatii iti trebuie, ca sa stii diagnosticul.