Iepurii de casa

Iepurii de casă sunt originari din Maroc şi Peninsula Iberică şi iniţial nu puteau fi întâlniţi decât în vestul bazinului mediteraneean. In secolul III, romanii au introdus iepurii şi în Italia, ca sursă de carne.

De altfel, romanii au fost cei care au folosit pentru prima dată ţarcurile pentru creşterea iepurilor. Uneori, în timpul transporturilor, iepurii scăpau din ţarcuri. Astfel ei s-au răspândit în întreaga Europă.

Iniţial, carnea de iepure era considerată o delicatesă; astăzi este privită ca un aliment oarecum modest. Dacă iepurele este tânăr, carnea lui este albă şi fragedă, astfel încât pentru prepararea ei se pot adapta reţetele cunoscute pentru pui.

Printre aromele clasice cu care se potriveşte carnea de iepure se numără usturoiul şi rozmarinul.

In Maroc, iepurele domestic se prăjeşte la foc de lemne, până ce pielea lui devine crocantă şi este bine rumenită, carnea fiind aromată cu tot felul de ierburi.

In Italia, carnea de iepure se taie în bucăţi potrivite şi se pune într-un vas mare. Apoi se presară cu usturoi şi rozmarin, se stropeşte cu ulei de măsline şi se dă la cuptor.

Iepurii de casa