Cât de bune sunt murăturile pentru organism

Cât de bune sunt murăturile pentru organism. Anotimpul rece este asociat de mulţi cu sărbătorile de Crăciun sau Revelion, însă când vine frigul gospodinele se gândesc doar la prepararea bunătăţilor la borcan.

Într-o proporţie de peste 81%, murăturile nu lipsesc de pe mesele românilor. Zacusca stă chiar mai bine la acest capitol.

Cât de bune sunt murăturile pentru organism

Medicii spun că murăturile, consumate în cantităţi moderate, ajută la digestie şi merg extraordinar după o masă bogată în carne sau grăsimi.

Castraveţii muraţi, de exemplu, sunt bogaţi în fibre şi conţin antioxidanţi, care luptă cu radicalii liberi, implicaţi în procesul de îmbătrânire al organismului.

Pe lângă asta, celelalte legume băgate la borcan vin şi ele cu o serie de vitamine, cum ar fi magneziul şi fierul.

Pentru că sunt obţinute prin fermentaţie, murăturile au în compoziţe anumite bacterii care luptă cu microbii intestinali.

De asemenea, condimentele pe care gospodinele le folosesc la prepararea murăturilor sunt benefice pentru organism. De exemplu, mărarul şi folosit pentru aromă, are flavonoide, cu rol de regenerare a ţesuturilor, iar usturoiul ajută la echilibrarea bacteriilor din organism. Mai mult, boabele de muştar previn balonarea.

Astfel de categorii sunt suferinzii de boli renale, hipertensivii sau cei care prezintă insuficienţă cardiacă, dar şi diabeticii, bolnavii cu afecţiuni gastrice sau hepatice, cei cu afecţiuni asociate cu retenţia de apă şi cei care se confruntă frecvent cu dureri de cap sau migrene.

Beneficiile verzei murate

Varza murată este plină de minerale şi vitamine şi, bineînţeles, nemaipomenită pentru organism. Are în compoziţie fibre alimentare, minerale, vitaminele A (protejează pielea şi mucoasele), B12 (protejează sistemul nervos şi te menţine tânără şi în formă), C (cu efect antioxidant) şi E (efect antioxidant), zinc, potasiu, acid lactic (care contribuie la întărirea sistemului imunitar) carfe are efect hepatoprotector şi luptă împotriva cancerului.

Aşadar, ajută la îmbunătăţirea digestiei şi detoxifiază intestinele, previne apariţia bolilor cardiovasculare şi a aterosclerozei, creşte rezistenţa organismului la infecţii, are conţinut scăzut în calorii şi creşte apetitul sexual.

Contraindicate în caz de hipertensiune arterială

Din cauza conţinutului ridicat de sare, consumul de murături în saramură trebuie limitat la persoanele care suferă de hipertensiune arterială, de insuficienţă cardiacă sau de alte afecţiuni asociate cu retenţie de fluide.

100 de grame de murături obţinute prin această metodă aduc organismului peste 1 gram de sare, din cele maximum 1,5-2,5 g/zi indicate în mod curent în regimurile hiposodate.

Murăturile în oţet cresc aciditatea gastrică şi sunt contraindicate persoanelor cu gastrită sau cu ulcer. Conservare: Păstrează murăturile în recipiente de sticlă sau de lemn de stejar. Aluminiul şi plasticul pot elibera substanţe toxice.

81% dintre români încep toamna pregătind murături

Conform unui studiu realizat în 2014, 81% dintre români încep toamna pregătind murături şi conserve pentru iarnă, iar peste jumătate dintre gospodării investesc între 100 şi 300 lei în această activitate, în timp ce 26% cheltuie între 300 şi 500 lei.

Printre cele mai populare conserve pregătite de români se numără castraveţii muraţi, preferaţi de peste 90% dintre aceştia, dar şi zacusca (79%) şi gogoşarii în otet (74%), în timp ce ciupercile conservate şi pepenele murat sunt preparatele cel mai puţin întâlnite în cămările româneşti.

Articol preluat de aici.