Ghimpe (Xanthium spinosum) Descriere Ghimpele face parte din familia Asteraceae, find o plantă erbacee, anuală, cu o tulpină bogat ramificată, cu spini trifurcaţi la baza fiecărei frunze şi flori mici verzui. Creşte pe lângă drumuri şi garduri, prin păşuni, saturi şi locuri necultivate. Ghimpele este o plantă cu o capacitate de adaptare impresionantă, care rezistă […]
Ceai de fenicul
PrinteazaFeniculul (Foeniculum vulgare) 
Descriere
Este o plantă înrudită cu anasonul, originară din sudul Europei.
In România creşte numai cultivat. In scopuri medicinale de la această plantă se folosesc fructele.
Conţine ulei volatil, lavonoide, zaharuri, substanţe minerale, mucilagii, ceruri, stigmasterină, subsţante amare.
Utilizare
In balonări abdominale, tuse convulsivă şi astm bronşic. Are acţiune antispastică, reducând spasmele digestive, este galactogog, fluidizează secreţiile bronhice şi are proprietăţi sedative.
Uşurează expectoraţia şi tuşea bronhică.
Intern: sub formă de infuzie. 5-6 fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită; se bea în trei reprize după mesele principale.
Poate te intereseaza si:
Ceai de ghimbir
Ghimbir (rădăcina) (Zingiber officinale) Descriere Un condiment care adaugă o dulceaţă piperată multor feluri de mâncare. Utilizare Ghimbirul este folosit azi mai mult în tratamentul durerilor de stomac. Unii înghit ghimbir înainte de a se îmbarca, pentru a evita răul de mare. Ghimbirul mai este folosit şi pentru alte afecţiuni inclusiv în caz de artrită […]
Ceai de gheara pisicii
Gheara Pisicii (Uncaria Tomentosa) Descriere Cunoscută şi sub numele de una de gato. Această viţă-de-vie sălbatică este o plantă medicinală importantă folosită de triburi indiene. Indienii folosesc gheara pisicii ca un tonic atoatevindecător şi ca tratament în nenumărate afecţiuni. Acţiune Unele rezultate obţinute în laborator arată că gheara pisicii poate reduce inflamaţiile, întări sistemul imunitar, […]
Ceai de gentiana
Genţiana (Gentiana lutea) Descriere Genţiana este o plantă erbacee pusă sub protecţia legii şi declarată monument al naturii, pentru pericolul actual de a dispărea din flora autohtonă. Aceasta creşte în flora spontană a României din zona de câmpie până la cea subalpină, la marginea pădurilor. Straturile exterioare şi mijlociu ale rădăcinii conţin picături de […]