Pulberea de mango – Fructul de mango e disponibil si sub formă de pulbere si se adaugă la multe reţete indiene, având un gust înţepător. Originar din India, mango e unul dintre cele mai populare fructe tropicale. Pulberea de mango rezultă din fructul necopt, care are un gust acru. Pulpa se usucă şi se macină […]

Frunza de curry este una dintre acele mirodenii cel mai bine cultivate și cumpărate din Orient, unde se găsește proaspătă. Adaugă un gust neașteptat tocănițelor picante și este un ingredient esențial în multe preparate din bucătăria indiană și sri-lankeză. Această plantă aromată oferă un profil de gust complex, cu note citrice și ierboase, care poate […]

Acest desert tradiţional do Crăciun, preparat din miere si zahăr, amestecate cu bucăţi de nuci, seminţe de pin sau alune, este cunoscut şi sub denumirea de jijona, fiind o specialitate a oraşului Jijona (Xixona) din Alicante. In Valencia şi în Catalunia el este numit turrâ. Amestecul de nuci, la care se pot adăuga şi condimente […]

Zabaglione este un desert specific bucătăriei din Italia de sud. Este o cremă sau un sos spumos care se prepară din gălbenuşuri de ou, zahăr şi vin dulce italian, în mod tradiţional Marsala, deşi se pot folosi şi alte vinuri dulci. Se spune că desertul a fost inventat în secolul XVI şi adus în Franţa […]

Biscotti cu ciocolata si alune din: fulgi de ciocolata, unt, zahar, praf de copt, oua, sare, faina, vanilie, alune. Ingrediente: 125 g fulgi de ciocolată 175 g unt 160 g zahăr 2 linguriţe praf de copt un vârf de cuţit sare 2 ouă bătute 1/2 linguriţă esenţă de vanilie 250 g făină obişnuită 125 g alune, tăiate […]

Acest corn pufos, de forma unei semiluni, asociat în mod normal cu Franţa, este considerat a fi de origine vieneză. Conform unor legende, cornurile au fost create pentru a simboliza înfrângerea armatei otomane în bătălia de la Viena, din 1529, fiind aduse în Franţa de regina de origine austriacă Maria Antoaneta. Insă toate aceste povesti […]

Numele acestei mâncări era, în trecut, welsh rabbit. In ciuda atributului welsh (galez), este o creaţie englezească

Coddled eggs Coddling este una dintre cele mai delicate metode de preparare a ouâlor, care presupune, în sensul exact al termenului, scufundarea oului cu coajă, în apă fiartă, timp de un minut, apoi scoaterea rapidă din apă şi răcirea lui, pentru a întrerupe complet fierberea. Ouăle preparate astfel se folosesc la salata Caesar. Termenul coddled […]

Ouăle hamine (în arabă beid hamine) sunt ouă fierte foarte multă vreme în clocot mic, împreună cu foi de ceapă galbenă.

Chec cu nuci si banane din: unt, zahar, oua, banane, nuci, faina, scortisoara, nucsoara.   Ingrediente:  115gr unt 175gr zahar 2 oua 3 banane 75gr nuci pecan, tocate 225gr faina 1/2 lingurita mix de scortisoara si nucsoara     Mod de preparare: Preincalziti cuptorul la 190C. Ungeti o tava de chec si pastrati deoparte. Bateti […]

Friptura de caprioara cu ienupar din: friptura de caprioara, sare, piper, unt, ienupar, ceapa, mure, vin, otet, patrunjel. Ingrediente: fripturi de căprioară sare şi piper negru proaspăt măcinat 1/2 lingură de bobiţe de ienupăr, zdrobite 2 linguri de unt 1 ceapă roşie mică, cojită şi tocată 220 g mure, spălate şi decojite 2 linguri de […]

Coaja de nucsoara – Din arbustul de nucşoară se folosesc atât fructele (nucşoara), cât şi coaja. Coaja seamănă cu aceea a unei nuci şi acoperă sâmburele fructului. Se crede că e originară din nsulele Molucca din Indiile Orientale, şi e cultivată istăzi în multe ţări, de pildă Indonezia, Brazilia, Srilanka şi Indiile de Vest. Coaja […]

Lasagna cu hribi din: hribi, hasme, unt, brandy, smantana, sare, piper, nucsoara, parmezan. Ingrediente: 85 g hribi uscaţi 475 ml apă 8 haşme tocate 55 g unt 3 linguri de brandy 335 ml smântână sare, piper negru proaspăt măcinat şi puţină nucşoară rasă 280 g foi de lasagna 165 g parmezan proaspăt ras 5 linguri […]

Creme caramel Desertul preferat al unei cine cu oaspeţi, dar al restaurantelor, este numit şi cremă de ou si cremă caramel (în română: cremă de zahăr ars). Se fierbe un amestec de ouă, zahăr, vanilie şi lapte sau smântână dulce, până înce să se îngroaşe, apoi se toarnă într-o formă sau în câteva forme mai […]

Bagheta – In mod surprinzător, bagheta a apărut în Viena, la mijlocul secolului XIX, când au început să fie folosite cuptoarele cu aburi. Termenul de baghetă denumeşte un tip de pâine, numită în Franţa ficelle (bagheta subţire) sau flute (bagheta mai groasă). Secretul Baghetei Secretul baghetei, cu coaja ei crocantă și miezul foarte pufos, constă […]

Baclavaua este unul dintre cele mai vechi produse de patiserie, inventat de asirieni, în secolul VIII î.Hr. Se prepară din câteva straturi de foi de plăcintă subţiri sau din foi de aluat de ştrudel, între care se aşază un strat de nuci tăiate, îmbibate într-un sirop dulce. Baclavaua se coace în tăvi uriaşe şi se […]

Paratha cu unt din: faina, unt, sare, ulei. Ingrediente: 500 g făină de grâu 3 linguri unt topit 1 linguriţă sare 300 ml apă ulei făină obişnuită pentru pudrat   Mod de preparare: Făina de grâu, untul topit şi sarea se pun într-un castron mare. în mijloc se face o adâncitură, în care se toarnă […]

Datorită conţinutului ei ridicat de drojdie, berea este deseori folosită ca agent de dospire. Egiptenii antici, consideraţi a fi fost primii producători de bere, pregăteau pâine din orz. Ei amestecau făină de orz cu grăunţe de orz încolţite şi apă (rezultatul fiind asemănător berii), pe care le lăsau apoi să fermenteze. Datorită drojdiilor naturale din […]

Sandvici cu branza la gratar Versiunea nord-americană a gustării britanice numite welsh rarebit şi a celei franţuzeşti numite croque-monsieur este sandviciul cu brânză la grătar. După cum sugerează şi numele, sandviciul constă în pâine prăjită cu o umplutură de brânză topită, la care se pot adăuga şi alte ingrediente. Derutantă este specificaţia „la grătar”, deoarece […]

Oua Florentine din: spanac, sare, piper, oua, smantana, nucsoara, parmezan.

Ca toate lipiile, foccacia are şi ea o istorie străveche, provenind probabil de la etrusci sau de la grecii antici. Este o specialitate din Ligura, iar Antonio Carluccio, maestru-bucătar şi proprietar de restaurant din Anglia, afirmă că cea mai bună foccacia este cea produsă în satul de pescari Camogli. Foccacia şi-a sporit, în ultimii ani, […]

Un ou scoţian are in mijloc un ou fiert tare şi decojit. Oul se pudrează cu putină făină, se înveleşte în carne tocată, se acoperă cu un strat de pesmet şi se prăjeşte în baie de ulei până devine crocant.

Negresa cu alune si curmale din: ciocolata, unt, oua, zahar, vanilie, faina, curmale, alune, zahar pudra. Ingrediente:  350gr ciocolata, rupta bucati 225gr unt, taiat bucati 3 oua 115gr zahar 1 lingurita vanilie 75gr faina 225gr curmale, maruntite 200gr alune, maruntite zahar pudra, pentru servire     Mod de preparare: Preincalziti cuptorul la 190 C. Ungeti […]

Coeur a la creme Brânza cremă îndulcită, aranjată într-o formă specială ca o inimă, este un desert în mod evident preferat de Sf. Valentin. Forma este găurită, pentru a permite zerului să se scurgă, iar amestecului de brânză să se întărească. Se poate folosi o formă mare sau mai multe forme mici. Formele trebuie îmbrăcate […]

Clatite Suzette Aceasta este o scurtă descriere a extravagantului desert franţuzesc, preparat din clătite subţiri, înmuiate într-un sos dulce şi cald de unt cu portocale, flambate cu lichior. Mai mulţi bucătari-şefi francezi pretind că au inventat desertul spre sfârşitul secolului XIX. Primul dintre ei este Henri Charpentier, care afirmă în memoriile sale că a servit […]

Marshmallows Aceste dulciuri pufoase şi moi, uneori îmbrăcate într-un strat de nucă de cocos deshidratată şi prăjită, se preparau în trecut cu un agent de îngroşare obţinut din rădăcina unei plante cu flori roz, numite nalbă mare sau nalbă (în engleză, marsh mallow, respectiv mallow). Originea lor probabilă este Egiptul antic. Pentru că nalba are […]

Creme brulee Mousse au chocolat a fost înlocuit în anii ’90 de creme brulee ca desert preferat atunci când ai oaspeţi la cină. Franţa, Spania şi Anglia pretind că au inventat acesta retetâ, care în limba spaniolă se numeşte crema catalana şi al cărui nume franţuzesc se traduce prin „cremă arsă”. O creme brulee se […]

Biscotti sunt biscuiţi italieneşti copţi de două ori. Iniţial, în vremurile de restrişte, când pâinea era un aliment preţios, ea era tăiată în felii şi uscată în cuptor, la foc scăzut, pentru a preveni apariţia mucegaiului. Astăzi, biscotti sunt nişte biscuiţi dulci sau săraţi. Aluatul poate fi dospit cu drojdie sau preparat din pan di […]

Briosa – Se spune că regina Franţei, Maria Antoaneta, ar fi răspuns “Qu’its mongent de la brioche!”, în traducere liberă “să mănânce cozonac”, când i s-a comunicat că parizienii nu mai au pâine. Brioşa îşi datorează textura unui aluat bogat, dospit cu drojdie, care conţine ouă şi lapte. Brioşele se mănâncă, de regulă, la micul […]

Ochiuri fierte: Conform tradiţiei franţuzeşti, boneta bucătarului şef, sau toque blanche, are 100 de falduri, care simbolizează capacitatea sa de a prepara ouăle în o sută de feluri. Ochiurile fierte merită cu siguranţă un fald de onoare. Este o reţetă foarte simplă şi cu toate acestea foarte greu de realizat perfect. Nu aveţi nevoie decât […]

Obiceiul de a înmuia felii de pâine veche intr-un amestec de ouă şi lapte şi de a le prăji apoi în grăsime, este cunoscut încă din Evul Mediu

Ouăle Benedict şi tradiţia brunch-ului de sfârşit de săptămână sunt principalele contribuţii culinare ale oraşului New York.