O alimentaţie vegetariană corect echilibrată, aduce un aport nutritiv adecvat şi o serie de beneficii

O alimentaţie vegetariană corect echilibrată, aduce un aport nutritiv adecvat şi o serie de beneficii.

Alimentaţia vegetariană oferă o serie de beneficii nutriţionale, incluzând nivelul scăzut de grăsimi saturate, colesterol şi proteine animale ca şi un nivel înalt de carbohidraţi complecşi, fibre, magneziu, potasiu, antioxidanţi ca vitaminele C şi E, şi compuşi fitochimici.

Vegetarienii sunt persoane cu BMI (body mass index = indice de masă corporală, un indicator al greutăţii) mai scăzut decât non-vegetarienii, şi cu un risc mai mic de deces prin ischemie cardiacă; au de asemenea niveluri scăzute de colesterol în sânge, o rată mai scăzută de hipertensiune, diabet de tip 2, cancer de colon sau de prostată.

Decizia de a deveni vegetarian nu trebuie luată însă înainte de a vedea care sunt părţile pozitive şi negative ale unui astfel de regim. Şi mai ales, vegetarianismul nu trebuie adoptat doar pentru că este la modă.

Cheia unei nutriţii vegetariene optime este asigurarea unei varietăţi alimentare.

Nici un singur aliment nu poate furniza toti nutrienţii de care are nevoie organismul. Cu cât mai restrictivă este o dietă, cu atât mai dificilă este obţinerea nutrienţilor necesari.

De exemplu, o dietă vegană, elimină sursele alimentare ce conţin vitamina B12 cât şi cele care conţin calciu, precum lactatele.

Tipuri de diete vegetariene:

– vegan, care exclude carnea, peştele, lactatele şi ouăle, cât şi produsele care conţin aceste alimente;

– lacto-vegetariană exclude carnea, peştele şi ouăle, permiţând consumul de lactate, precum lapte, brânză, unt;

– lacto-ovo-vegetariană, care exclude carnea şi peştele, permiţând consumul de ouă şi lactate;

– semivegetariană, care are la bază o dietă bazată pe vegetale, dar care include ocazional şi în cantităţi mici carne, peşte, lactate, ouă.

Dezavantaje

O alimentaţie vegetariană poate provoca diferite carenţe dacă alimentele de origine animală nu sunt înlocuite cu alimente adecvate.

– carenţă de fier: fierul din alimentele de origine animală este mai bine absorbit de organism, spre deosebire de cel conţinut de legume;

– carenţă de zinc: zincul este mai puţin absorbit de către organism din cauza fibrelor prezente în legume;

– carenţă de vitamina B12: este foarte periculoasă în timpul sarcinii deoarece poate provoca malformaţii ale fătului;

– carenţă de calciu: afectează mai ales copiii şi adolescenţii care au un regim vegetarian.

Avantaje

Alimentaţia vegetariană protejează organismul de boli cardio-vasculare, de diferite tipuri de cancere care afectează sistemul digestiv, de hipertensiune arterială sau de diabetul de tip 2. Consumul de grăsimi animale are pe termen lung un efect negativ asupra organismului.

Legumele şi fructele sunt bogate în fibre, ceea ce duce la un aport considerabil de antioxidanţi, minerale şi vitamine.

Ce nu trebuie să-ţi lipsească

Carnea îţi asigură aportul de proteine şi de aminoacizi absolut indispensabili bunei funcţionări a organismului. Cerealele şi legumele pot înlocui consumul de carne dacă sunt combinate în mod corespunzător: la o masă trebuie să consumi cereale (paste, orez, porumb) combinate cu linte, fasole sau lapte de soia.

Pentru a remedia carenţa de fier, trebuie să-ţi asiguri un aport suplimentar de vitamina C. Aceasta permite o mai bună asimilare a fierului. Aşadar, consumă mai multe fructe şi legume crude pe zi.

Pentru a asigura aportul necesar de materii grase, consumă fructe oleaginoase (nuci, alune). Au un conţinut important de proteine şi acizi graşi.

Cere sfatul unui nutriţionist

Alimentaţia exclusiv vegetariană nu este recomandată copiilor şi adolescenţilor. Înainte să iei o decizie în acest sens, mai ales dacă implică şi membri ai familiei tale, este mai bine să ceri sfatul unui nutriţionist.

Articol preluat de aici.