Berea, usturoiul și merele sunt duşmanii colesterolului

Berea, usturoiul și merele sunt duşmanii colesterolului. Atunci când în dieta predomină carnea, lactatele, ouăle, alimente bogate în colesterol, exista riscul ca nivelul colesterolului LDL, supranumit și colesterol “rău”, să crească și să se depună pe vasele de sânge, provocând îngustarea arterelor.

Pentru a preveni riscurile unei îmbolnăviri, nutriționiștii recomandă să ne supraveghem alimentația și să nu facem excese. S-a demonstrat că berea, consumată moderat, usturoiul și merele sunt cei mai de temut duşmani ai colesterolului.

“Mesele copioase de sărbători reprezintă, fără îndoială, o tentație căreia nu mulți îi rezistă, punând astfel organismul la grea încercare.

Dacă însă consumarea în exces a alimentelor se produce și după o perioadă de post, organismul trebuie să facă față unei provocări și mai mari.

De aceea, este nevoie ca în această perioadă să introducem în dietă alimente care să ajute organismul să lupte cu colesterolul LDL, așa-numitul colesterol <rău>.

Sursă de antioxidanți și fibre solubile, chiar berea, consumată moderat, poate contribui la creșterea nivelului de colesterol , HDL”, spune Corina Aurelia Zugravu, Președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.

Antioxidanții prezenți în bere au ca sursă chiar ingredientele naturale din care această băutură este fabricată: cerealele şi hameiul. Cantitatea totală de antioxidanţi din bere depinde de tipul de bere.

Pe de altă parte, beneficiile usturoiul sunt cunoscute încă din timpuri străvechi, fiind considerat o plantă medicinală încă din antichitate.

Bogat în fitonutrienţii seleniu, zinc, mangan și vitaminele A şi C, usturoiul întărește sistemul imunitar, împiedică formarea cheagurilor de sânge, favorizând circulația, și joacă un rol activ în combaterea colesterolului LDL. Pentru a beneficia 100% de proprietățile medicinale ale usturoiului, acesta trebuie consumat crud.

Studiile arată că, mâncând zilnic doi, trei căţei de usturoi, timp de două săptămâni, presiunea sistolică – prima cifră afişată de tensiometru – scade cu un punct.

Eficient în scăderea nivelului “colesterolului rău” şi creşterea celui bun este şi uleiul de măsline, bogat în grăsimi sănătoase. Şi migdalele stimulează colesterolul “bun” şi-l reduc pe cel “rău”. Iar vitamina E şi polifenolii pe care-i conţin din belşug păzesc sănătatea arterelor.

Şi fasolea neagră este o sursă excelentă de antioxidanţi, magneziu (cu rol în reducerea presiunii sangvine) şi fibre (care ţin sub control nivelul colesterolului), iar pentru a-şi face efectul trebuie consumata fiartă, aproximativ o cană de fasole o dată sau de două ori pe săptămână.

Cartofii, roşiile şi kiwi sunt şi ele arme foarte eficiente în lupta cu colesterolul, datorită cantităţii uriaşe de antioxidanţi pe care îi conţin şi care previn afecţiunile cardiovasculare.

Un măr pe zi ține colesterolul departe

Merele nu au grăsimi şi nici colesterol. Un măr de mărime medie conţine 22 g de carbohidraţi, în care sunt incluse 16 g de zahăr şi 5 g de fibre dietetice. Dacă urmaţi o dietă de 2.000 de calorii, totalul cantităţii de carbohidraţi trebuie să reprezinte 7% din valoarea zilnică recomandată.

Cu toate acestea, un măr reprezintă 18% din aportul recomandat de fibre. Fibrele, cele solubile în mod deosebit, au demonstrat o eficiență deosebit de mare în lupta cu colesterolul “rău”.

Potrivit specialiștilor, 15 grame de fibre solubile consumate zilnic pot determina scăderea nivelului colesterolului cu până la 10%. Printre fibrele solubile care au acest efect se numără pectina, o substanță prezentă în măr care scade colesterolul “rău” și ajută procesul de digestie.

Consumul zilnic de mere poate ține sub control nivelul colesterolului, afirmă specialiștii în nutriție. Un studiu complex a corelat aportul ridicat de fibre solubile cu diminuarea acumulării de aterom pe pereţii arterelor sanguine.

Polifenolul găsit în coaja merelor previne solidificarea depunerilor de colesterol de pe pereţii arterelor ce determina reducerea fluxului sanguin către inima, rezultatul fiind apariţia bolilor arterelor coronariene.

Articol preluat de aici.