Ceaiul negru este cea mai răspândită formă sub care se consumă ceai în Occident. Este numit negru, deoarece frunzele sunt fermentate înainte de a fi uscate şi astfel se înnegresc şi oxidează. Ele au un gust total diferit de cel al ceaiurilor verzi care se beau în mod tradiţional în China. Ambele tipuri de ceai […]
Ceai de cretisoara
PrinteazaCreţişoara face parte din familia Rosaceae, fiind o plantă erbacee, perenă, cu frunze mari, rotunjite, reniforme, având 1 sau 9 lobi şi marginile dinţate. Creţişoară (Alchemilla vulgaris)
Florile mici, de culoare galben-verzui sunt grupate în inflorescenţe. Cunoscută încă din antichitate, creţişoara a fost utilizată în diferite tradiţii, atât pentru trezirea şi amplificarea feminităţii, cât şi pentru vindecarea afecţiunilor ginecologice, fiind o plantă asociată cu feminitatea.
Creşte la marginea pădurilor, a drumurilor, în păşuni, fâneţe, pe stânci şi coaste abrupte, în zona de deal şi de munte.
Se mai numeşte brumărie, creţărel, rătunjir, umbra-muntelui, umbrarul-doamnei.
Indicaţii
Intern: se utilizează ca adjuvant în tulburări menstruale (amenoree, dismenoree, hipermenoree), pentru evitarea avorturilor spontane (în primele trei luni de sarcină), sterilitate la femei, tulburări de menopauză, hemoragii, hemoragii uterine, menometroragii, diaree.
Extern: se utilizează ca adjuvant în leucoree, fisuri anale, hemoroizi, epistaxis.
Acţiune
Intern: astringent, antihemoragic, antidiareic, antispastic, tonifică musculatura uterină, la femei acţionează asupra aparatului reproducător reglând activitatea hormonală.
Extern: astringent, cicatrizant, antiseptic, hemostatic.
Administrare
Intern: – pulbere – planta se macină fin cu o râşniţă electrică. Se ia o linguriţă rasă de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ţine sub limbă timp de 10-15 min., după care se înghite cu apă.
– macerat la rece – se prepară dintr-o lingură cu plantă adăugată la 250 ml de apă, se menţine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol. Se administrează 3 căni cu macerat pe zi, cu 30 de min. înainte de mese.
– infuzie – se prepară dintr-o lingură cu plantă adăugată la 250 ml de apă clocotită, se menţine timp de 15min. la temperatura camerei apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol. Se administrează 3 căni cu macerat pe zi, cu 30 de min.înainte de mese.
Extern:
– pentru menţinerea sănătăţii mucoasei vaginale se fac spălături locale cu maceratul sau cu infuzia de plantă
– pentru reducerea riscului de sângerare se fac tamponări locale sau se aplică sub formă de comprese cu maceratul sau cu infuzia de plantă
– pentru reducerea disconfortului care apare la nivelul venelor hemoroidale şi mucoasei anale se fac spălături locale sau băi de şezut de 3-4 ori pe zi cu infuzia sau cu maceratul obţinute din plantă.
Precauţii:
Se administrează cu prudenţă la pacienţii cu hipercoagulabilitate sanguină.
Contraindicaţii
Alergie la creţişoară.
Savurati!
poate te intereseaza si:
Ceaiul alb
Ceaiul alb este de fapt o variantă a ceaiului verde, în sensul că nu este oxidat, însă se obţine din frunzele si mugurii mai mici ale plantei aflate în primele stadii ale ciclului de creştere. Deoarece frunzele nu şi-au atins încă maturitatea, ceaiul uscat care se obţine din ele este mai puţin verde decât ruda […]
Ceaiul verde
Spre deosebire de ceaiul negru, apreciat oriunde în lume, ceaiul băut cel mai frecvent în Asia de Est este preparat din frunze prelucrate termic, înainte de a fi rulate şi uscate. Frunzele nu sunt fermentate, ceea ce înseamnă că aroma ceaiului este mult mai puternică. Ceaiurile verzi au un gust cu care trebuie să te […]