Consumul de vin in timpul sarcinii si al alaptarii

Alcoolizarea excesiva a barbatului sau a femeii sporeste riscul de sterilitate prin leziuni ale gonadelor. Daca nu se întâmpla asa, problema alcoolizârii se pune din momentul fecundarii; ea nu priveste doar femeia, ci si genitorul. Daca mama nu bea, dar tatal este un bautor excesiv, nu exista anomalii morfologice, dar exista un risc de anomalii cerebrale ce antreneaza tulburari intelectuale si de comportament. Acest lucru se explica prin posibile leziuni ale spermatozoizilor: ei pot suferi anomalii de duplicare ARN si tulburari ale sintezei lor proteice.

Riscul de a avea anomalii mai accentuate se mareste daca mama a baut ea însasi o cantitate de alcool anormala în momentul conceptiei. De aceea, când o femeie devine susceptibila de a fi însarcinata, trebuie sa renunte la alcool sau sa se limiteze la un consum foarte mic de vin (si alte bauturi alcoolice). La femeile care depasesc patru pahare de vin pe zi, riscul de avort’creste cu 17%.

Daca sarcina evolueaza normal, care este doza zilnica de vin acceptabila pentru o femeie gravida fara nici un risc pentru fetus? La un pahar de vin pe zi, nu se observa nimic anormal. La un consum de doua pâna la patru pahare de vin pe zi, copilul poate prezenta malformatii în 10% din cazuri si greutatea la nastere este în majoritatea cazurilor mai mica decât cea normala. Alcoolul trece de fapt prin placenta si intra în circulatia sangvina a fetusului. Exista în plus un risc de leziuni cerebrale, care se pot traduce printr-un IQ inferior celui normal la testele efectuate la vârsta de patru ani.

In cazul în care mama ar practica un consum excesiv (mai mult de cinci sau sase pahare de vin pe zi), riscul aparitiei unui sindrom feto-alcoolic exista în jumatate din cazuri. Malformatiile care se observa sunt urmatoarele:

• frunte anormal bombata;
• distanta exagerata între buza superioara si nas;
• bot de iepure;
• barbie mica si retrasa;
• întârziere în crestere (greutate si înaltime);
• anomalii minore ale inimii, rinichilor, scheletului si organelor genitale masculine.

In Franta, acest sindrom exista în patru pâna la cinci nasteri dintr-o mie în forme minore si în una pâna la doua nasteri dintr-o mie în forme grave. La copiii afectati, se poate nota o întârziere în învatarea mersului pâna la optsprezece luni. Dar ei mai pot suferi de hiperactivitate, de lipsa de atentie si de o lentoare în reactii. La 10-13 ani, IQ-ul lor este inferior mediei si înaltimea mica persista la 61% dintre baieti si la 17% dintre fete.

Riscul cel mai important pentru un sindrom fetoalcoolic exista îndeosebi în momentul conceptiei, în prima luna si în luna a cincea a sarcinii. Dar în 85% din cazuri, consumul excesiv de alcool se asociaza cu o dependenta tabagica si cafeinica.

Consumul de vin in timpul alaptarii

Daca, în cursul alaptarii, femeia consuma bauturi alcoolice, alcoolul trece în laptele maternal în proportie de 1,7% din doza absorbita. Gasim astfel circa 84 mg de alcool pe litru în laptele maternal daca mama bea unul sau doua pahare de vin pe zi.

Aceasta cantitate poate parea derizorie, dar ea este importanta în masura în care sugarul nu are înca un sistem enzimatic (ADH în special) capabil sa oxideze acest alcool care, altfel, va merge direct la creier. Vom constata ca urmare tulburari de comportament si îndeosebi o perturbare a duratei somnului.

In plus, laptele maternal care contine putin alcool are un miros caracteristic care-i displace sugarului. Acesta are tendinta de a-si scurta suptul, de aici o ratie alimentara insuficienta si o stimulare redusa a mamelonului, ceea ce provoaca o diminuare a secretiei lactate. Asadar, o multime de motive pentru a recomanda mamelor care alapteaza o abstinenta cvasitotala.