Dieta raw-vegană, o modă cu două tăişuri (Cât de sănătoasă este, de fapt, mâncarea gătită fără foc? )

Bombardaţi zi de zi cu informaţii despre efectele dezastruoase pe care le are hrana procesată asupra organismului, suntem tot mai tentaţi să renunţăm la modul tradiţional de a mânca, în favoarea unuia mai natural. Pe val este, de la o vreme, dieta raw-vegană, care presupune consumarea alimentelor în starea lor naturală, adică nepreparate termic, şi care promite un corp mai suplu şi o sănătate de fier. Dar chiar aşa să fie, oare? E această dietă una minune? Dr. Elena Mihai, medic de familie, şi prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne spun adevărul.

Cu convingerea că e mai sănătos să mănânce fructe şi legume crude şi să elimine din alimentaţie produsele de origine animală, care conţin toxine, multe persoane se aliniază acestei mode, ba unele îşi hrănesc şi copiii la fel.

În acest moment, comunitatea raw din România are în jur de 40.000 de membri, majoritatea femei. E bine ce fac? Se pare că nu.

Dacă fiind parte dintr-o alimentaţie echilibrată fructele şi legumele proaspete sunt excelente pentru organism, hrănindu- te exclusiv cu ele te privezi de o mulţime de nutrienţi esenţiali pentru sănătate. Şi te expui la tot felul de afecţiuni.

Poţi face boli cardiovasculare

“S-au făcut necropsii pe raw-vegani şi s-a dovedit că sufereau de ateroscleroză şi de boli cardiovasculare! Cum e posibil? Simplu: sursa îmbolnăvirii sunt carbohidraţii, amidonurile rafinate aflate din plin în germeni şi cereale. Structura amidonului din alimentele moderne nu mai este cea originală, inofensivă, acum vorbim despre amilopectină, care, ingerată în exces, îmbolnăveşte organismul”, ne-a declarat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare a adăugat: “Omul este, prin constituţia lui anatomică şi prin fiziologia lui, omnivor. Aşadar, corpul nostru şi genetica noastră ne spun că suntem omnivori, iar dieta noastră trebuie să rămână omnivoră. Raţia alimentară zilnică a unui om ar trebui să fie alcătuită jumătate din produse de origine animală şi jumătate din fructe şi legume în stare proaspătă, seminţe, nuci etc. Trebuie reţinut că nici un fel de extremism nu este bun, nici vegetarianismul sau veganismul, nici carnivorismul”.

Dr. Elena Mihai crede la rându-i că, deşi alimentele vegetale în stare crudă sunt sănătoase şi bogate în vitamine, o dietă formată exclusiv din fructe şi legume nepreparate termic nu este recomandată.

Iată care sunt beneficiile şi neajunsurile alimentaţiei raw-vegane:

Avantaje

• Numărul redus de calorii ajută organismul să piardă kilogramele în plus.

• Fibrele alimentare stimulează digestia.

• Cresc imunitatea şi tonusul general.

• Sunt preîntâmpinate unele dintre afecţiunile asociate cu alimentaţia modernă: diabetul, boala Alzheimer, cancerul colorectal şi de prostată.

• Radicalii liberi din fructe şi legume întârzie deteriorarea celulară şi îmbătrânirea.

Dezavantaje

• Excesul de fibre vegetale poate provoca probleme digestive şi poate duce la instalarea sindromului de colon iritabil.

• Este redus efectul unor nutrienţi care sunt puşi în valoare tocmai prin prepararea termică, cum sunt licopenul din roşii (un puternic antioxidant care protejează inima) şi carotenoizii din morcovi (responsabili cu sănătatea ochilor).

• Apar carenţe de vitamina B12, vitamina D, calciu, iod, fier şi zinc, acizi graşi esenţiali omega-3 – nutrienţi esenţiali ce se regăsesc în alimentele de origine animală. Aceste carenţe pot duce, printre altele, la anemie şi la probleme neurologice.

• Consumate în exces în stare crudă, unele alimente devin toxice pentru creier. E cazul sâmburilor de caise, al păstârnacului şi al unor soiuri de fasole.

• Există riscul să devii malnutrit(ă).

“Alimentaţia corectă conţine nu mai puţin de 50 de nutrienţi! Dacă nu îi ai pe toţi, ajungi la malnutriţie”, ne-a explicat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Interzisă copiilor şi gravidelor

Dieta raw-vegană este total contraindicată în cazul sugarilor, al copiilor şi al adolescenţilor. Pentru a se dezvolta armonios fizic şi neurologic, aceştia au nevoie de o alimentaţie diversificată, în care proteinele animale joacă un rol esenţial.

Un exemplu edificator: lipsa vitaminei B12, care se regăseşte în carne, ouă şi lactate, reduce performanţele mentale.

Nici gravidele nu trebuie să adopte o alimentaţie raw-vegană. Într-un reportaj difuzat recent la PRO TV, medicii pediatri au tras un semnal de alarmă, dezvăluind că se confruntă cu tot mai multe situaţii în care bebeluşii născuţi din mame vegane au carenţe majore de vitamine şi minerale şi cu cazuri de copii hrăniţi cu vegetale care dezvoltă boli ale pielii şi ale oaselor.