Efectele consumului excesiv de vin asupra metabolismului

Glicemia

Un consum excesiv de vin (si a fontiori de whisky, gin, vodca sau rom) pe stomacul gol si neurmat de o masa risca sa provoace o hipoglicemie: alcoolul blocând neoglucogeneza, creeaza un deficit al aportului de glucoza în sânge si glicemia are tendinta sa scada.

Daca aceasta scadere a glicemiei este progresiva, se remarca urmatoarele tulburari: dureri de cap, cascat, oboseala brusca, lipsa de concentrare, goluri de memorie, tulburari de vedere, frisoane, dar si o anume iritabilitate.

Daca vinul baut pe nemâncate în exces este, pe deasupra, si dulce (Pineau, Porto, Sauternes, sangria…), hipoglicemia secundara risca sa fie mai severa. La extrem, poate surveni chiar un adevarat rau hipoglicemic, cu simptome de sudoare, palpitatii, frisoane, o puternica senzatie de foame, un sentiment de angoasa ce poate ajunge pâna la pierderea cunostintei.

Diabetul

Daca vinul este baut în cursul mesei, el nu dezechilibreaza un diabet insulinodependent, cu conditia de a nu depasi doua pahare de vin la o masa. Dincolo de asta, diabeticul îsi asuma riscuri.

Dar daca vinul este baut pe nemâncate, riscul de hipoglicemie este puternic fiindca ea poate surveni brutal, fara semne prevestitoare.

La diabeticul de tip II, numit „gras”, doua pahare de vin baute în timpul meselor stimuleaza toleranta la glucoza si vor permite scaderea indicelui glicemic.

Acest efect benefic se datoreaza ameliorarii sensibilitatii la insulina si fibrelor solubile din vin care diminueaza absorbtia glucidelor din mâncare.

La doze mai puternice exista, dimpotriva, o crestere a hiperinsulinismului si, în consecinta, a insulinorezistentei.

In plus, trebuie stiut ca alcoolismul sporeste intoleranta la glucoza, ceea ce poate duce la diabet. Peste jumatate din alcoolicii cronici au intoleranta la glucoza.

Statisticile arata ca frecventa diabetului este de 10% la cirotici (fata de 4% în populatia generala).

Sistemul muscular

In cazul unui consum excesiv de vin, riscul de cadere musculara este important, fiindca acizii aminici proveniti din proteinele continute în alimente nu sunt bine absorbiti la nivelul intestinului subtire.
Sistemul imunitar

Excesul alcoolic provoaca o scadere a indicelui de albu-mina din sânge, semn de subnutritie însotit progresiv de un deficit imunitar care-l face pe subiect mai vulnerabil la infectii.
Sistemul cardiovascular

Un consum moderat de vin (doua pâna la patru pahare pe zi) are efecte benefice asupra colesterolului: scaderea colesterolului total si a colesterolului LDL (cel „rau”) si cresterea colesterolului HDL (cel „bun”).

Dar pentru un consum mai mare, si tinând cont de sensibilitatile individuale, nivelul de trigliceride poate atinge praguri critice.

In doze mari regulate (patru pâna la cinci pahare pe zi), excesul alcoolic poate antrena o producere excesiva de radicali liberi care nu este contrabalansata de actiunea pozitiva a polifenolilor.

In plus, exista un risc de crestere a tensiunii arteriale în cazul consumului abuziv de vin, îndeosebi de vin rosu. Curba în J, care reflecta relatia dintre cele doua elemente, arata ca tensiunea arteriala cea mai scazuta corespunde unui consum de doua pahare; apoi, pornind de la cinci pahare, maxima si minima cresc cu 1 cm de mercur la fiecare pahar suplimentar. (Tensiunea arteriala normala nu trebuie sa depaseasca 15,5 cm de mercur pentru tensiunea maxima si 9 cm pentru tensiunea minima, în caz contrar vorbim de hipertensiune arteriala).

Totusi, efectul alcoolului asupra tensiunii arteriale nu se manifesta înainte de 24 sau 48 de ore si dispare apoi dupa sevraj. Asa se face ca bautorii excesivi din weekend sunt de multe ori hipertensivi lunea si au tensiune normala vinerea.

Hipertensiunea arteriala este de doua sau de trei ori mai frecventa la marii bautori decât la bautorii normali. Excesul alcoolic este a doua cauza a hipertensiunii dupa obezitate. Un mare bautor din patru este hipertensiv.

Or, se stie ca hipertensiunea arteriala creste riscul de afectiuni coronariene si de accidente vasculare cerebrale. Provocarea unei scaderi a tensiunii maxime cu 5 cm de mercur reduce bolile coronariene cu 9% si accidentele cerebrale cu 14%.

Consumul excesiv de alcool poate antrena alte riscuri cardiovasculare:

• cardiomiopatii obstructive: probleme ventriculare antrenând o alterare a circulatiei sangvine a inimii;
• tulburari de ritm cardiac, raspunzatoare de 17% din mortile subite la subiecti cu vârsta sub cincizeci de ani;
• o insuficienta cardiaca, care se traduce printr-o gâfâiala la efort sau chiar în somn. în forme extreme, pot aparea edeme la membrele inferioare;
• accidente vasculare cerebrale (AVC), care sunt a treia cauza de mortalitate si prima cauza de invaliditate cronica.

Se disting doua tipuri de asemenea accidente în functie de mecanismul de producere a lor: AVC ischemice, care sunt infarcturi cerebrale cauzate de o obstructie a unei artere cerebrale (acest risc este considerabil diminuat prin consumul moderat si zilnic a doua pâna la patru pahare de vin; în schimb, riscul creste mult de la sase pahare în sus) si AVC hemoragice, rezultând din fisurarea vaselor cerebrale din cauza hipertensiunii arteriale.

Hipocoagulabilitatea sangvina pe care o confera vinul devine un handicap fiindca favorizeaza hemoragia. Riscul hemoragie în acest caz creste asadar printr-un consum de vin excesiv. Ca urmare, pentru un subiect vârstnic hipertensiv este total neindicat un consum excesiv de alcool.

Aparatul digestiv

STOMAC: excesul consumului de vin poate antrena un reflux al secretiilor acide ale stomacului înspre esofag, de unde aparitia de leziuni iritative (esofagite).

FICAT: la peste sapte pâna la opt pahare de vin pe zi într-o maniera regulata se constituie progresiv depozite grasoase în ficat (steatoza hepatica). Un bautor excesiv din doi va dezvolta astfel o hepatita alcoolica fiindca alcoolul care ajunge la ficat (acetaldehida) în cantitate mare devine toxic. Se formeaza radicali liberi care oxideaza celulele ficatului inhibând regenerarea celulara hepatica

In stadiul de hepatita, leziunile sunt reversibile dupa câteva saptamâni de abstinenta. Dar dupa zece-douazeci de ani de exces, 10% dintre bautorii învederati evolueaza spre ciroza, care este ireversibila. In plus, aceasta afectiune este însotita de modificari imunologice: se formeaza în organism substante (anticorpi) care agreseaza ficatul pacientului încercând sa-l distruga. Ciroza devine astfel o boala autoimuna.

La un consum de un litru de vin pe zi, o femeie, tinând cont de secretia sa mai redusa de enzima ADH, are un risc de a face ciroza de treizeci si cinci de ori mai mare decât un barbat.

Pentru medic, diagnosticul acestor leziuni nu este usor de formulat daca excesul de bautura nu este recunoscut de pacient, deoarece simptomele sunt destul de banale: lipsa de apetit, slabiciune, vome matinale, cresterea transa- minazelor (enzime ale ficatului) în sânge.

VEZICA BILIARA: la mai mult de patru—cinci pahare baute la o masa, contractia vezicii biliare se poate face defectuos. De aici decurge o proasta digerare a grasimilor în intestinul subtire, o stagnare anormala a bilei în vezica, ceea ce poate favoriza la unii pacienti formarea de calculi.

Nivelul acidului uric

Acumularea de acid lactic dupa ingurgitarea unor doze mari de alcool va antrena o mai slaba eliminare a acidului uric la nivel renal. Hiperuricemia (nivel mai mare de 70 mg/l) este adesea un semn de alcoolism cronic. In cazul unei ingestii puternice de vin se poate ajunge la o criza de guta. Riscul este maxim în cazul vinurilor de Burgundia si mai mic în cazul sampaniei.

Glandele endocrine

La barbatul alcoolic, se remarca o functionare testicuIara defectuoasa, cu o scadere a nivelului de testosteron si o
crestere relativa a estrogenilor, si cu urmatoarele efecte secundare: cresterea în volum a sânilor (ginecomastie) în 19% din cazuri; pilozitate redusa; obezitate inferioara a corpului (de tip ginoid); pete rosii pe piele, mai cu seama pe fata si pe mâini; impotenta, cu tulburari ale libidoului în 40% din cazuri; absenta ejacularii în 80% din cazuri, atunci când raporturile sexuale ramân posibile.
La femeie, pot aparea tulburari în ovulatie la peste cinci pahare de vin pe zi. Astfel, sterilitatea este de trei ori mai frecventa la un consum de cinci pahare pe zi si de sase ori mai frecventa la mai mult de sase pahare.
In schimb, cresterea trecatoare a testosteronului la femei în cazul unui consum mare de vin poate avea un efect afrodiziac pasager care ar explica anumite comportamente sexuale sub influenta alcoolului. Asa se explica de ce seducatorul încearca sa sporeasca disponibilitatea celei pe care vrea sa o cucereasca oferindu-i câteva pahare.

Asimilarea micronutrientilor

VITAMINE: la consumatorul excesiv de bauturi alcoolice, valoarea vitaminica este insuficienta, ca urmare a diminuarii aporturilor (alcoolicul manânca putin, ca atare este malnutrit desi nevoile lui sunt mai mari, în special de vitamina B1 care activeaza enzima ALDH necesara metabolizarii alcoolului), a diminuarii absorbtiei intestinale prin încetinirea functiei hepatice (or ficatul intervine deseori în asimilarea vitaminelor) si a maririi pierderilor vitaminice prin urina.
Frecventa carentelor vitaminice este deci importanta la alcoolici. Ele favorizeaza în plus toxicitatea alcoolului, în special pe plan neurologic.

MINERALE: excesul alcoolic diminueaza absorbtia calciului la nivelul intestinului subtire si favorizeaza în consecinta osteoporoza, îndeosebi la femei.
Alcoolicul are destul de frecvent carente de fosfor, mai întâi pentru ca are o pierdere urinara a fosforului prin leziuni renale, si apoi din cauza unui nivel scazut de magneziu sangvin. Aceasta carenta de fosfor poate provoca tulburari psihice si neurologice: iritabilitate, dezorientare, furnicaturi în membre, dificultati de exprimare, chiar convulsii.

OLIGOELEMENTE: consumul excesiv de vin poate avea în acest domeniu doua consecinte opuse: fie un deficit de oligoelemente, fie o acumulare excesiva.
Se poate înregistra un deficit de zinc, raspunzator de proasta functionare a gonadelor (testicule si ovare), halucinatii nocturne si deficite imunitare ce favorizeaza infectiile.
Deficitul de seleniu contribuie la scaderea cantitatii de antioxidanti meniti sa lupte împotriva radicalilor liberi.
Nivelul de plumb este în schimb marit în sângele bautorului de vin excesiv, la fel si nivelul de fier care poate contribui la fixarea radicalilor liberi.