Efectele vinului asupra organismului atunci cand depunem efort fizic sau facem sport

Efectele vinului asupra organismului atunci cand depunem efort fizic sau facem sport – Vreme de secole, vinul a însotit efortul fizic al lucratorilor, întrucât exista convingerea ca el da energie si elan celui ce munceste.

In septembrie 1949, un congres medical care a avut loc la Bordeaux ajungea la urmatoarea concluzie: „Lucratorul trebuie sa bea mai mult de un litru pe zi, iar intelectualul mai mult de o jumatate de litru pentru a se simti bine”, dar cercetarile stiintifice ulterioare contrazic aceasta prejudecata care marcheaza si acum multe mentalitati.

Si totusi, cu cele 500-600 de calorii pe litru, vinul pare a fi un bun „carburant” pentru organism.

Sa vedem ce se întâmpla cu alcoolul, singurul nutrient energetic al vinului, odata ajuns în organism.

Are loc mai întâi o mare pierdere de caldura; toata lumea a observat acest fenomen care explica de ce, la banchetele bine stropite cu alcool, mesenii îsi scot sacourile si-si descheie gulerul de la camasa.

De asemenea, dupa un dineu unde s-a baut vin, nevoia de a se înveli la culcare este mult mai mica, fiindca 65-70% din energia alcoolului se disperseaza în caldura.

Acest fenomen este mai vizibil la persoanele slabe decât la cei grasi si mai intens la indivizii activi decât la sedentari.

Tocmai de aceea, daca facem diverse exercitii (este de ajuns sa mergem) dupa o masa stropita cu vin, activam aceasta dispersie de caldura, asigurând o mai buna ventilatie si anulând efectul congestiv dezagreabil pe care l-am fi putut avea ramânând inactivi.

O parte din aceasta energie (5-10%) se va elibera prin urina, transpiratie si chiar prin vapori de apa expulzati din plamâni; doar 20% vor furniza energia disponibila pentru creier, tesutul nervos si globulele rosii.

Contrar a ceea ce s-a crezut multa vreme, aceasta energie nu este disponibila pentru muschi.

In sfârsit, în caz de exces alcoolic, 5-10% din energie se poate transforma în grasime de depozit la nivelul ficatului (steatoza hepatica).

Efectele vinului asupra organismului atunci cand depunem efort fizic sau facem sport – Vinul si sportul

Dincolo de un consum foarte moderat (doua pahare de vin), alcoolul poate deveni un handicap în exercitarea unui sport, date fiind efectele sale negative asupra muschilor.

In prezenta alcoolului în sânge, disponibilitatea glucozei (adevarat carburant pentru muschi) este diminuata cu 30%.

In plus, mecanismul care, în mod normal, permite în caz de necesitate transformarea grasimilor de rezerva în glucoza (neoglucogeneza) este blocat.

In plus, are loc o crestere a acidozei, ceea ce limiteaza anduranta, si o sporire a acumularii de deseuri ale metabolismului (uree, acid uric). In fine, dincolo de riscurile de hipoglicemie, exista riscul pierderii urinare de magneziu.

Trebuie spus ca, invers de cum s-a crezut, un exces de alcool poate contribui la alterarea performantei musculare (scadere de tonus, marirea timpului de raspuns, îndeosebi îrtr-o actiune de lunga durata).

Dar pot avea loc, în cazul unui consum alcoolic de catre un sportiv, fenomene nocive suplimentare, ce pot aduce penalizari. Scurgerea apei celulare înspre circulatia generala poate antrena o senzatie de îngreunare suparatoare, mai ales la nivelul membrelor.

In plus, sporirea volumului urinar prin efectul diuretic al alcoolului accelereaza deshidratarea. Are loc totodata o usoara restrângere a bronhiilor, ceea ce diminueaza oxigenarea sângelui.

Pentru un sportiv este interesant de stiut ca acea caldura pt care i-o poate procura o bautura alcoolica este de fapt foarte superficiala.

Exista, în mod paradoxal, o scadere a temperaturii centrale a corpului, cu atât mai pronuntata cu cât alimentarea cu glucide complexe a fost insuficienta.

Se întelege astfel mai bine pericolul de a ceda la o cafea cu alcool, inclusiv un vin fiert înainte sau în timpul unei activitati sportive efectuate în frig (schi, patinaj, alpinism). In sportul de nivel înalt, chiar unele doze slabe de alcool sunt suficiente pentru penalizarea performantei.

Pe scurt, consumul de alcool înainte sau în timpul unei probe sportive antreneaza, în functie de cantitate, o deshidratare, o lipsa de glucoza în muschi, o scadere a performantei si o scadere a atentiei si de aici un risc vital de accidentare.

Ce se întâmpla cu „al treilea interval de timp”, adica dupa competitie? In orele ce urmeaza unei competitii sportive, prudenta este la fel de necesara, mai cu seama daca întrecerea se reia a doua zi (turneu de tenis, întrecere ciclista…), deoarece consumul de bauturi alcoolice dupa un mare efort fizic poate avea ca efect cresterea acidozei (risc de tendinita), împiedicarea recuperarii musculare (efectul de curbatura se prelungeste), sporirea pierderilor de saruri minerale (prelungirea efectului de oboseala).

Excesul regulat de alcool între competitii (frecvent la jucatorii de rugby, printre altii) poate provoca pierderi de vitamine (vitamina Bl necesara metabolizarii glucozei sau vitamina D pentru mineralizarea oaselor), dar si o pierdere de saruri minerale (calciu sau magneziu) care genereaza riscul crampelor.

Sportivele, care în mod normal fabrica de doua ori mai putine enzime pentru metabolizarea alcoolului si care au o masa musculara mai mica, sunt în mod special vulnerabile la doze slabe de alcool zilnice.

Pentru un atlet, este posibil sa bea unul sau doua pahare de vin !a mijlocul mesei (la cina mai ales) în perioadele de odihna sau de antrenament, dar nu în ajun, nu în ziua concursului si nici a doua zi dupa întrecere.

Efectele vinului asupra organismului atunci cand depunem efort fizic sau facem sport: Acest aport modest ar fi chiar recomandabil, în masura în care permite sportivului sa beneficieze de puternicul efect antioxidant al polifenolilor; acestia lupta împotriva actiunii nocive a radicalilor liberi, pe care activitatea sportiva de performanta îi elibereaza în cantitate mare.

Sportul se poate chiar integra cu succes în reabilitarea unui alcoolic în sevraj. In acest sens, plimbarea sau cicloturismul constituie optiuni bine-venite de activitate.

Pentru cei ce vor (si pot) practica un sport de performanta, maratonul sau triatlonul sunt o scoala de vointa inegalabila.

Cât despre artele martiale, ele pot fi un ajutor pretios, daca tinem seama de idealurile si conceptele filozofice pe care le vehiculeaza.