Folosirea vinului la pregătirea unor preparate culinare

Folosirea vinului la pregătirea unor preparate culinare

Vinul folosit în bucătărie dă savoare alimentelor şi le face mai uşor digerabile. Nu trebuie să ne îngrijoreze alcoolul pe care-l conţine vinul; nu rămâne aproape deloc după o fierbere îndelungată.
Se alege un vin de bună calitate.

Fierberea nu îmbunătăţeşte gustul unui vin acrit sau cu „floare“. Deci, un vin bun, dar nu unul scump.

Pentru unele fripturi la cuptor (ostropel de iepure, fripturi înăbuşite) se alege un vin roşu.

Tot vin roşu, pentru deserturi de pere sau prune în vin.

Vinul alb parfumează carnea şi peştele în plachie, fripturile cu sos, soteurile. In acest caz trebuie să fie un vin sec.

Vinul alb-dulceag se potriveşte pentru carnea de pasăre, precum şi vânatul cu pene; de asemenea, pentru dulciuri cu piersici.

Indiferent că vinul este alb sau roşu, fierberea trebuie să fie îndelungată.

Dacă se pune prea târziu, vinul nu se îmbibă bine în preparat şi sosul devine acru.

In schimb vinul alb-dulce, folosit în cantitate mică, la miel sau viţel cu sos alb, se adaugă la sfârşitul friptului, înainte de a lega sosul.

Amestecat cu ulei, piper şi ierburi aromate, vinul parfumează carnea pe care o ţinem câteva ore la rece într-un vas cu marinată.

Marinata poate fi folosită crudă sau fiartă pe foc mic (acoperită), apoi răcită şi pusă în ea carnea, mai ales când este vorba de bucăţi mari. (Se are grijă să se întoarcă mereu carnea în marinată.)

Se preferă vinul alb, care nu denaturează gustul preparatului, excepţie făcând ostropelul de iepure, care se face numai cu vin roşu.

Vinul se foloseşte şi la preparearea unor sosuri pentru fripturi.

Pentru a parfuma fructele servite ca desert (piersici, fragi), acestea se stropesc cu un vin (nefiert) roşu, iar salata de mere, cu vin alb.

Folosirea vinului la pregătirea unor preparate culinare