Ingredientele necesare pentru prepararea unui cocktail bun

Ingrediente necesare pentru a pre­para un cocktail bun II

Rom

Numit şi rhum sau ron, în funcţie de ţara de origine, este rachiul obţinut prin distilarea sucului scos din trestia de zahăr sau a melasei reziduale de la fabricile de zahăr, după ce toată această materie pri­mă a fermentat. Producţia este strâns legată de culti­varea trestiei de zahăr şi, mai ales, de locurile în care există această cultură, în cazul unui rom produs prin distilarea sucului fer­mentat, acest tip de rom se numeşte „agricol“, iar când se obţine, ca în ma­rea majoritate a cazurilor din reziduuri lichide, adică din aşa-numitele melase. ia numele de rom „indus­trial”.

Alte particularităţi variabile de la o zonă la alta sunt drojdiile folosite pentru stimularea fermen­tării, temperaturile de fer­mentare, durata acesteia, tipul de alambic folosit şi învechirea, aceasta din urmă depinzând destul de mult de durată şi de lemnul din care au fost confecţionate butoaiele. Distilatul obţinut din trestie de zahăr este produs cam peste tot în lume. dar romul tradiţional este cel din zona Mării Caraibilor.

Printre cele mai cunoscute sortimente de rom trebuie men­ţionate cele portoricane, în versiunile alb, auriu şi anejos; cele jamaicane, foarte aromate şi dense; cele produse în Cuba.

In versiunile alb şi de culoarea ambrei, uşoare şi cu aromă delicată; cele produse în Haiti, aromate şi tari cu un gust pronunţat de vanilie; cele produse în Guyana, numite demerara, cu aromă penetrantă, cele produse în Trinidad de culoarea ambrei şi cu gust pronunţat de fum, romul din Barbados. bun la gust şi cu miros caracteristic de melasă, în sfârşit, cele din Insulele Virgine, închise la culoare, obţinute prin combinarea romurilor produse în Trinidad şi în Guyana

Tequila

Rachiu produs în Mexic, în statul Jalisco, regiunea Tequila. Distilatul trebuie obţinut exclusiv din soiul de agave azul tequilana weber, denumită şi agava albastră. Când planta ajunge la maturitate deplină, adică în jur de 8-10 ani. i se îndepărtează frunzele şi se utilizează doar bulbul, numit cabeza pinas, cu masa de 40-50 kg. Această.materie primă, dusă în distilerie, este tăiată în bucăţele, ţinută la cald timp de două zile, tocată mărunt şi presată pentru a extrage un suc, numit aguamiel, care este lăsat să fermenteze 4 zile şi apoi este distilat de două ori. După alte tratamente, printre care reducerea concentraţiei alcoolice şi circa zece zile de sedimentare, distilatul este gata pentru a fi îmbuteliat, purtând pe etichetă inscripţia Tequila Blanca sau Silver. Denumirile Dorado şi Reposado indică faptul că tequila a stat între 6 luni şi un an la învechire în butoaie de gorun alb, iar inscripţia Anejo înseamnă că a fost ţinută în butoaie cel puţin 2-3 ani.

Vodka

Distilat originar din ţările est-europene. Numele său provine de la termenul polonez vodă care înseamnă „apă“. Produsă actualmente în toată lumea, vodka este obţinută prin distilarea materiilor prime existente în ţările de origine: cereale (secară, porumb, orz), sfeclă, cartofi, prune şi chiar urzici sau celuloză.

Nu există nici o reglementare oficială în ce priveşte materia primă folosită care poate fi pură sau amestecată. Totuşi, în cea mai mare parte din cazuri, materia primă este constituită din cereale, separate sau în amestec.

La fel cum se întâmplă şi în producerea altor distilate pe bază de cereale, după procesul de transformare a amidonului în zaharuri şi a zaharurilor în alcool, produsul este distilat la gradaţii alcoolice foarte înalte, eliminându-se impurităţile şi caracteristicile organoleptice, în acest moment intervin diferite tratamente care fac ca distilatele să difere între ele: tipul de drojdie folosită pentru stimularea fermentaţiei, filtrarea prin cărbune de lemn, adăugarea de siropuri de zahăr şi de substanţe aromatizante obţinute separat prin distilare la temperaturi scăzute şi la gradaţii alcoolice inferioare etc.

Menţionăm aici vodka poloneză, obţinută aproape exclusiv din secară, cea produsă în fosta URSS, din diferite cereale, şi cea produsă în Suedia şi în Statele Unite, având ca materie primă grâul.

Whisky sau whiskey

Este cel mai complex dintre distilate, obţinut utilizând exclusiv cereale: orz, secară, porumb, grâu, ovăz. Numeroasele varietăţi din acest distilat, existente în comerţ, se diferenţiază prin mai mulţi factori: calitatea materiei prime în sine poate varia de la o ţară la alta, se pot folosi una sau mai multe cereale cu metode de producţie diferite, tehnicile de transformare a amidonului în zaharuri diferă, cele de fermentare sunt foarte rnult deosebite unele de altele, ca şi procesele de distilare, în sfârşit, un aspect ce nu poate fi neglijat, metodele şi durata de învechire fac ca acest distilat de frunte între toate cele existente să difere întotdeauna în funcţie de producător. Prin termenul whisky se înţelege distilatul produs în Scoţia, Canada şi Japonia, în timp ce denumirea whiskey este folosită de către toţi ceilalţi producători mondiali.

Vă prezentăm, în continuare, o listă a principalelor tipuri de whisky şi whiskey:

bourbon whiskey – produs, la început, în ţinutul Bourbon (Kentucky, SUA), este produs acum şi în alte state ale Confederaţiei. Trebuie să conţină 51% distilat de porumb. Este lăsat să se învechească în butoaie, mai ales de gorun american, carbonizate în interior.

canadian whisky – whisky-ul canadian este, de cele mai multe ori, un amestec de distilate de secară cu alte distilate de cereale şi alcool neutru.

corn whisky – produs în Statele Unite, este obţinut cu o concentraţie de porumb de cel puţin 80%. Partea rămasă este compusă din secară încolţită, ovăz, orz şi malţ de orz.

irish whisky – distilat din ce­reale, produs în Irlanda, folosinduse în special malţ de orz. Este distilat de trei ori în alam­bicuri separate şi lăsat la în­vechit timp de cel puţin 3 ani, în butoaie din lemn de diferite esenţe, noi sau folosite anterior pentru alte produse.

rye whiskey – produs în Statele Unite, trebuie să conţină cel pu­ţin 51% malţ de secară şi să fie păstrat în butoaie noi de gorun, carbonizate în interior. Poate fi şi un amestec de diferite cantităţi de whiskey, dar de acelaşi tip.

scotch whisky – este cel mai complex whisky şi trebuie să fie produs în Scoţia. Diferă numai inscripţiile de pe etichete. blended – este un amestec de mai multe tipuri de whisky de malţ şi de cereale, în proporţii variabile, dar, în general, propor­ţia este de circa 40% whisky din malţ şi 60% whisky din boabe. single malţ – indică faptul ca acest whisky a fost produs într-o anumită distilerie şi, în final, a fost amestecat cu whisky-uri provenite şi din alte distilerii. Este cunoscut şi sub numele de malţ whisky sau scotch malţ whisky. grain whisky – whisky produs din cereale diferite nemalţate.

Alte distilate:

Aliziergeist – distilat german din Pădurea Neagră, obţinut prin aceleaşi procedee ca Alisier.

Apple brandy – cuvânt englezesc prin care este denumit rachiul obţinut din distilarea cidrului de mere. în Filipine, acelaşi termen denumeşte un distilat obţinut din cocos.

Applejack – termen american care denumeşte rachiul obţinut din distilarea cidrului de mere.

Arack, arak, aruk, araki, arraki, raki – denumiri generale prin care, în Africa şi în Asia, sunt cunoscute câteva tipuri de distilat. Poate fi obţinut prin fermentarea şi distilarea ulterioară a trestiei de zahăr, cocosului, curmalelor, laptelui de cocos, a cerealelor de toate felurile.

Bagaceira – rachiu din drojdie produs în Portugalia. După denumirea Bagaceira trebuie să urmeze obligatoriu denumirea geografică a locului din care provine materia primă utilizată. Podgoriile în cauză sunt în număr de opt: Minho, Douro, Beira Interior, Bairrada, Oeste. Ribatejo, Alentejo, Algarve.

Bagaco – rachiu din struguri produs în Portugalia.

Barak palinka – rachiu unguresc obţinut prin distilarea sucului fermentat de caise. Este distilatul naţional unguresc.

Birnengeist sau birnenwasser – distilat produs în Germania, obţinut din fermentarea sucului de pere. , .

Borovicka sau borovivka sau borowitchka – rachiu produs în  Cehia, în Polonia şi în Republica Slovacă prin redistilarea alcoolului aromatizat cu boabe de ienupăr.

Boukha sau mahia sau bourra – distilat tunisian obţinut prin fermen­tarea smochinelor.

Brinjevec – rachiu din cereale, aromatizat cu boabe de ienupăr, produs în Slovenia.

Brombeergeist – distilat produs în Germania, obţinut prin macerarea în alcool a murelor sălbatice.

Buza – rachiu produs în Egipt, obţinut din fermentarea şi distilarea sucului de curmale.

Conhaque – distilat din vin produs în Mexic.

Corenwijn – rachiu învechit, produs în Olanda, obţinut prin distilarea de trei ori a cerealelor.

Fine Bourgogne – rachiu franţuzesc obţinut prin distilarea drojdiei vinurilor din regiunea Bourgogne.

Fine Bordeaux – rachiu franţuzesc obţinut prin distilarea drojdiei vinurilor din regiunea Bordeaux.

Fine de Marne – rachiu produs în Franţa, în zona Champagne obţinut prin distilarea drojdiei şi a vinului din ultima stoarcere (rebeche).

Fraise şi fraise de bois – rachiu produs în Franţa, obţinut prin macerarea în rachiu de vin a capşunelor sau a fragilor de pădure; apoi, totul este distilat şi pus la învechit în vase neutre.

Framboise – rachiu produs în Franţa prin macerarea zmeurei în rachiu de vin şi, apoi, distilată.

Hefebranntwein – rachiu produs în Germania prin distilarea drojdiilor de vin.

Himbeergeist – rachiu produs în Germania şi în Austria prin distilarea zmeurei fermentate.

Honey brandy – distilat de hidromel produs în Anglia.

Honiglikoer – distilat de hidromel produs în Germania.

Houx – rachiu produs în Franţa, obţinut prin fermentarea şi distilarea bacelor de pomişor spinos.

Kirsch – prescurtare de la cuvântul kirschwasser care denumeşte rachiul obţinut prin distilarea cidrului de cireşe. Este produs mai ales în Germania (Pădurea Neagră), în Franţa (Alsacia şi Lorena), în Elveţia (Cantonul Zug) şi în Austria.

Klekovaca sau klevovka – rachiu produs în Serbia prin distilare
borhotului de prune la care se adaugă bace de ienupăr.

Komovica – distilat produs în Serbia din reziduurile fermentate, lichide sau solide, de la vinificaţie.

Marc – rachiu franţuzesc obţinut prin fermentarea şi distilarea ulterioară a drojdiei şi a vinului rezultat din valorificarea a doua oară a strugurilor (vin de calitatea a doua). Distilatul obţinut este ţinut mai mult sau mai puţin timp la învechire, în unele cazuri, pe eticheta de comercializare cu inscripţia Marc, se menţionează zona de provenienţă a reziduurilor de vinificaţie folosite (Marc de Champagne, Marc de Dole, Marc de Bourgogne etc.).

Mastika – rachiu produs în Grecia şi în Cipru, obţinut prin redistilarea alcoolului aromatizat cu seminţe de anason verde şi cu răşina plantei care se numeşte chiar mastika.

Mirabelle – rachiu produs în Franţa şi în Elveţia, obţinut prin fermentarea cidrului de prune galbene din varietatea Mirabelle, după aceea, distilat.

Mure — rachiu produs în Franţa prin distilarea borhotului de mure si de dude obişnuite.

Peach brandy – rachiu obţinut prin fermentarea şi distilarea a diferite varietăţi de piersici sau prin distilarea aceloraşi fructe amestecate cu alune şi macerate în alcool.

Perino – rachiu produs în Brazilia prin distilarea rădăcinilor de manioca fermentate.

Pisco – rachiu din vin proaspăt produs în Chile şi Peru.

Prunelle – rachiu produs în Elveţia, Belgia şi Franţa prin distilarea borhotului fermentat de prune sălbatice.

Quetsche – rachiu produs în Franţa prin distilarea borhotului fermentat de prune din varietatea Quetsche.

Raisin brandy – rachiu produs de diferite ţări din bazinul Mării Medi-terane, obţinut prin distilarea borhotului fermentat de stafide din soiul Negru din Corint şi Muscat din Malaga.

Raki – rachiu produs în întreaga regiune balcanică, obţinut prin mace­rarea în alcool a seminţelor de anason, chimen, mărar, la care se adaugă şi seminţe de lemn-dulce.

Rakija sau rakja – rachiu produs în Serbia, Bosnia şi Ungaria, obţinut prin distilarea borhotului fermentat de prune de diverse soiuri.

Schnaps sau schnapps – rachiu din cartofi sau din grâu sau alte
cereale, proaspăt, produs în toată Europa de nord. * ‘ • ..

Slibivitza sau şliboviţă– rachiu produs în România, prin distilarea prunelor macerate în alcool.

Slivovitz, sliwovitz, slivovica, slibovitza, slijvovica, slijva – rachiu produs în Serbia, Croaţia, Slovenia, Ungaria şi Macedonia, prin distilarea borhotului fermentat de prune din varietăţile Pozega şi Sliva.

Steinhaeger – rachiu produs în Germania prin distilarea bacelor de ienupăr macerate în alcool.

Tafia — rachiu produs în Egipt, obţinut prin distilarea unui amestec de plante zaharoase.

Verschnitt – termen folosit în ţările europene de limbă germană pentru a denumi un amestec de distilate diferite în care predomină, prin gust, una dintre componente (indicat întotdeauna pe eticheta de comercializare).

Weinbrandt – specialitate de vin produsă în Germania.

Williamine o Williams – rachiu produs în toată Europa, prin distilarea pastei fermentate de pere din varietatea Williams.

Zwetgenwasser sau zwetschenwasser sau zwetschgenwasser -rachiu produs în ţările europene de limbă germană prin distilarea pastei fermentate de prune Switzen.

Incoming search terms:

• rachiu de anason
• reteta tuica de cartofi