Originile berii sunt cât se poate de vechi. Nu se ştie unde a fost produsă pentru prima oară: unii spun că în Mesopotamia, alţii în Egipt, în Insulele Orkney ori altundeva.
In schimb, ceea ce ştim cu certitudine este că denumirea provine din latinescul bibere, care înseamnă „a bea”.
După legendă, „inventatorul” berii a fost, de fapt, o femeie, în timp ce gătea cereale. De altfel, orzul, unul dintre principalele ingrediente ale berii, a fost prima cereală cultivată.
In regiunea Ierihonului, la mică distanţă faţă de depresiunea Iordanului, unde grupuri de oameni au început să se stabilească în jurul anului 10.000 î.C. a fost remarcată prezenţa unei specii deosebite de grâu domestic (Triticum dicoccun) şi de orz (Hordeum distichum).
In mitologia armenilor, inventarea berii îi este atribuită zeiţei pământului, Armah. Există documente istorice care demonstrează că asirienii produceau bere deja cu 4.500 de ani înainte de naşterea lui Cristos: o mărturie însemnată o constituie aşa-numitul „Monument Blau”, păstrat la Londra, la Muzeul Britanic, reprezentând o ofrandă care constă în bere, adusă zeiţei Nin-Harra.
Din aceeaşi perioadă provine o tăbliţă sumeriană, descoperita în zona cuprinsă între fluviile Tigru şi Eufrat, pe care sunt pomenite berea şi meseria de „berar“.
De pe atunci, aceasta băutură nu era un produs standardizat, ci se diferenţia în mai multe varietăţi şi după mai multe gusturi: se vorbea de beri brune, blonde, roşii, tari, dulci şi aromate şi se foloseau denumiri diferite pentru a indica berile produse din cereale diferite (sikaru erau berile din orz, iar kurunnu erau berile din alac).
Grecii şi romanii consumau şi ei bere. Grecii, la care ajunsese prin intermediul popoarelor din Orientul Mijlociu, beau bere mai cu seamă cu ocazia sărbătorilor populare şi a Olimpiadelor, pe parcursul cărora vinul era interzis, iar berea constituia băutura preferată a atleţilor, permisă datorită conţinutului ei redus de alcool.
La Roma, era utilizată cel mai adesea în cosmetica feminină, pentru curăţarea feţei şi ca nutriment pentru piele, în timp ce, în provinciile Imperiului, era foarte apreciată şi răspândită ca simplă băutură.
Pliniu descrie două tipuri de bere: zythum – berea egipteană şi cerevisia – berea din Galia.
Bere din ghimbir din: ghimbir, zahar nerafinat, lamai, apa minerala, menta, gheata. Ingrediente: 200 g ghimbir 4 linguri zahăr nerafinat 3 lămâi 1 I apă minerală frunze de mentă gheaţă Mod de preparare: Cureţi şi tai mărunt ghimbirul, îl amesteci cu zahărul, coaja rasă de la 2 lămâi şi zeama de la 3 lămâi. Toate […]
Acizii humulină și lupulină, care se găsesc în hamei, au capacitatea de a stopa dezvoltarea bacteriilor și a bolilor, iar oamenii de știință speră să găsească o metodă de extragere a acestor compuși sau să îi sintetizeze în laborator pentru a produce agenți activi care ar putea fi folosiți în tratarea cancerului. Însă halba de […]
Savurati!
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Restaurante de Lux.