Plante medicinale

Rostopasca

Unii dintre alcaloizii pe care-i conţine planta au acţiune sedativă şi narcotică asupra centrilor nervoşi superiori, de tipul papaverinei. Extractele apoase sau hidroalco-olice au efect coleretic-colagog, fiind recomandate în afecţiunile hepatice cronice şi în ciroză.

Uz intern: Sub formă de infuzie, obţinută din două linguriţe de plantă la o cană cu apă. Se bea treptat în cursul unei zile. Doza maximă admisă este de un gram de plantă la 24 de ore.

Uz extern: Sucul proaspăt se aplică pe negi câte şapte zile consecutiv. Bătăturile se tamponează cu tinctură.

Roinita

Frunzele au acţiune sedativă, analgezică şi antiinflamatoare. Se utilizează pe scară largă ca tranchilizant în insomniile de origine nervoasă, dar şi în tulburările funcţionale gastrointestinale, pentru că sunt digestive.

Uz intern: Sub formă de infuzie preparată din una-două linguri de frunze uscate la o cană cu apă. Se beau una-două căni pe zi, după masă. Seara, înainte de culcare, se mai poate bea o cană cu ceai de roiniţă, îndulcit cu miere.

Rozmarin

Are acţiune antiseptică, antispastică, antiinflamatoare, afrodiziacă, astringentă, cardiacă, cicatrizantă, oftalmică, stomahică, tonică, antiflatulentă. Este interzis în sarcină, epilepsie şi în hipertensiune.

Uz intern: Se poate folosi pentru a condimenta mâncarea. Uz extern: Sub formă de preparate aromoterapeutice, ca aerosoli.

Rogoz

Tuberculii pe care îi formează rădăcinile sunt bogaţi în amidon. Au acţiune astringentă, diuretică şi antitumorală.

Uz intern: în trecut, tuberculii tineri erau mâncaţi cruzi sau gătiţi. Făina obţinută prin măcinarea rizomilor şi a seminţelor poate fi adăugată, în cantităţi mici, în făina din care se face pâinea.