Simbolul vinului in mitologia lumii

Vinul îsi are originile în Transcaucazia (regiune situata în sudul lantului muntos al Marelui Caucaz) si se dezvolta apoi în India.

Din tinuturile indiene, vinul (de la cuvântul vena, care înseamna „iubit” în sanscrita) se extinde în jurul bazinului mediteraneean, unde va face obiectul unei trilogii divine: Osiris-Dionysos-Bachus.

In Egipt, vinul este adus pe pamânt de zeul Ra, divinitate solara si creator al lumii. El mestereste aceasta bautura pentru a apara rasa umana de furia zeitei Hathor.

Mai târziu, mitologia egipteana realizeaza o sinteza între Ra, soarele diurn, si Osiris, soarele nocturn. Vinul este consacrat lui Osiris, astfel încât, în ziua nasterii lui, Nilul se transforma în vin. Când Osiris este ucis, trupul sau, taiat în douazeci si sase de bucati, este aruncat în fluviu. Efectul benefic al nectarului este atât de puternic încât Osiris revine la viata dupa ce Isis coase la loc bucatile taiate.

In Grecia, întreaga simbolistica a vinului va fi exprimata prin Dionysos, fiul lui Zeus. Cu mult înainte de Iisus Hristos, vinul este asimilat cu sângele divinitatii care, în fiecare an la 6 ianuarie, preschimba în templul din insula Anlros apa în vin.

Dionysos este în mod particular glorificat o data pe an în cursul serbarilor de primavara. In prima zi, vinurile tuturor proprietarilor sunt consacrate zeilor în sanctuar. Lunea are voie sa destupe amforele si sa guste vinul cel nou. Ziua a doua este dedicata unor întreceri. Câstigator este cel care bea cel mai repede continutul unui urcior. Are loc apoi un fel de carnaval în cursul caruia este plimbat un falus urias. Basilinna, regina serbarii, se uneste carnal cu un barbat ce-1 reprezinta pe Dionysos. Aceasta acuplare regala este un ritual de fecunditate si de reînnoire primavaratica. In ziua a treia, se fac libatii funerare pentru a-i cinsti pe cei disparuti si pentru a le câstiga bunavointa fata de culturile agricole, în principal a vitei-de-vie.

Astfel, aceste serbari în cinstea lui Dionysos se fac sub semnul renasterii prin vin, licoare a nemuririi, dar si sub semnul fortei sexuale si al fecunditatii naturii. Cultul lui Dionysos a avut întotdeauna o fata dubla: înaltarea spre cer printr-o împreunare divina si coborârea pe glia care ne hraneste.

Dar daca, la greci, Dionysos simbolizeaza ordinea, lucrurile nu stau deloc la fel cu Bachus, la romani. Prin faimoasele bacanale, acesta din urma evoca mai degraba betia, desfrâul si dezordinea sociala. De-a lungul celor câteva zile cât dureaza aceasta serbare dedicata zeului vinului, tabuurile dispar, totul este permis, se poate spune si face aproape orice, diferenta dintre clasele sociale se sterge, are loc o adevarata înfratire sociala.

Romanii institutionalizeaza astfel o transgresiune rituala anuala care permite acceptarea ordinii în restul timpului. Traditia acestei sarbatori antice a dainuit de altminteri mult de-a lungul veacurilor prin carnaval. „Serbarea este o dezordine organizata care întareste ordinea”, spunea Freud.

Astazi, se pare ca noi am pierdut acest sens al sarbatorii. Dezvoltarea individualismului, subprodus al urbanizarii, are neîndoielnic un oarecare rol aici. Si apoi, societatea moderna glorifica rationalul, fiindca ea crede numai în stiinta.

Simtul simbolului s-a pierdut prin aroganta oamenilor de stiinta. Ratiunea a facut din om un orfan, taindu-i deopotriva legaturile cu pamântul care-1 hraneste, dar si cu universul catre care aspira mai degraba în plan material decât spiritual.

Daca noile generatii nu mai bea vin, preferand bauturi carbogazoasesi alte lichide siropoase, asta se intampla si pentru ca ele sunt victimile unei demistificari proprii societatii individuale. In dezvoltarea ei, aceasta societate i-a îndepartat pe copiii nostri de adevaratele lor radacini. Si totusi, vinul a reusit de bine, de rau sa supravietuiasca modernismului, chiar daca el a parasit imaginarul social al tinerilor.

Orasul pe care ei îl locuiesc nu are decât prea putin în comun cu cetatea ideala a lui Platon, care spunea: „Cetatenii vor produce cereale si vin, îmbra¬caminte si încaltaminte si vor construi case. Se vor bucura, ei si copiii lor, bând vin, purtând ghirlande si aducând laude zeilor.”

Ni se prevesteste un secol XXI spiritual. Nu e sigur ca va fi asa. Doar daca zeii modernitatii vor fi altii.

Incoming search terms:

• simbolul vinului