Soiuri de vin

Vinurile de masă, denumite până în 1970 „vinuri pentru mâncare”, pot avea şi Indicaţia Geografică Tipică (IGT) şi menţionarea uneia sau a două soiuri de viţă de vie; trebuie să aibă cel puţin 9 grade alcoolice efective, dar nu mai mult de 15 grade.

Sunt reglementate de norme specifice reunite într-un regulament de producţie.

Vinurile de calitate sunt reglementate legal începând din 1966. în Uniunea Europeană sunt denumite VQPDR; în Italia şi în România cuprind două categorii: DOC (Denumirea de Origine Controlată) şi DOCG (Denumirea de Origine Controlată şi Garantată).

Orice vin DOC şi DOCG are un regulament de producţie (mai detaliat decât cel prevăzut pentru vinurile IGT), care constă într-un sistem de norme care indică soiul de viţă de vie din care trebuie să provină, zona de producţie, condiţiile de mediu şi de cultură ale viţei de vie, producţia maximă de struguri la hectar, gradaţia alcoolică minimă naturală a strugurilor, culoarea, gustul, mirosul, gradul alcoolic minim total, aciditatea vinului în momentul consumului şi, eventual, perioada de vechime.

Există peste 300 DOC pentru mai mult de 1500 tipuri de vin. DOC-urile sunt mult mai puţine decât vinurile, deoarece acestea reprezintă zonele de origine, în fiecare dintre ele se pot produce mai multe vinuri.

Spre exemplu DOC Oltrepo Pavese cuprinde Barbera, Bonarda, Buttafuoco, Cortese, Muscat, Muscat Licoros, Pinot Gris, Pinot Noir, Pinot Noir Spumos, Riesling Rose, Sangue di Guida şi altele.

Vinurile DOC, care dobândesc o notorietate specială, renume comercial şi prezintă caracteristici organoleptice de prestigiu, pot deveni DOCG doar după ce trec 5 ani de la recunoaşterea DOC-ului.

Primele vinuri care s-au bucurat de această denumire au fost, în 1980, Brunello di Montalcino, Barono, Barbaresco şi Vino Nobile din Montepulciano, urmate de Chianti, Albana di Romagna, Carmignano, Torgiano, Gattinara şi altele.

Sticlele vinurilor DOCG trebuie să fie prevăzute cu un timbru de marcare, un inel care se aplică pe dop, iar denumirea soiului de viţă de vie pe etichetă trebuie să fie înscrisă după cea a zonei. Pentru noile DOCG legislaţia prevede şi indicarea producţiei maxime de struguri pe butuc.

Vinurile speciale sunt cele pentru care este prevăzută o legislaţie specială: vinuri licoroase, vinuri aromate şi vinuri spumoase.

Vinurile licoroase (denumite uneori şi fortificate) sunt vinuri completate cu rachiu, alcool sau must concentrat, astfel încât să atingă 16-20 grade alcoolice; dacă alcoolul se adaugă direct peste must, amestecul se numeşte mistelă. Fortificarea este aplicată, prin diferite metode, în producţia de vinuri ca Porto, Malaga, Medeira sau Sherry.

Vinurile aromate, ca vermutul, sunt completate cu alcool, zahăr şi extracte vegetale.

Vinurile spumante sunt vinuri cu un conţinut ridicat de anhidridă carbonică, care le face foarte acidulate. Ele rezultă din prelucrări speciale, despre care am vorbit în paginile dedicate.

Soiuri de vin

Savurati!