Terminologia folosită la degustarea vinurilor: Examinarea Olfactiva
PrinteazaTerminologia folosită la degustarea vinurilor: Examinarea Olfactiva
Examinarea Olfactiva
Intensitatea Aromei si Buchetului
Substanţele aromate sunt localizate în pieliţa boabelor de strugure, la soiurile aromate ele sunt localizate în straturile adânci ale pieliţei, lângă miez. Ca şi substanţele colorante, substanţele aromate încep a se forma odată cu intrarea înpârgă a strugurilor.
Intensitatea aromei şi buchetului poate fi apreciată ca o stratificare a diferitelor arome raportată la cantitatea de senzaţii care se percepe în timpul scurt al degustării. Scara de evaluare a intensităţii aromelor şi buchetului unui vin se face de la negativ la pozitiv, astfel:
- insuficientă
- puţin intensă
- destul de intensă
- intensă
- foarte intensă
Insuficientă – apreciere dată vinului cu foarte puţine senzaţii de arome, care nu sunt percepute de miros.
Puţin intensă – apreciere dată vinului cu puţine senzaţii de arome, care nu sunt percepute de miros.
Destul de intensă – apreciere dată vinului când senzaţiile de aromă şi buchet sunt direct perceptibile, fine şi delicate. Dacă vinul prezintă mirosuri diferite se va începe a le distinge caracteristicile.
Intensă – apreciere dată intensităţii aromei vinurilor la care senzaţiile de miros se percep clar, adesea de manieră pronunţată.
Foarte intensă – apreciere dată intensităţii aromei vinurilor la care senzaţiile de miros sunt marcate în mod sigur, înglobate în totalitate, aproape punctual.
Persistenta aromei si a buchetului
Persistenţa aromei şi buchetului
- este apreciată printr-o gamă mai mult sau mai puţin bogată în senzaţii care pot să se desprindă în trecerea paharului pe sub nas. Mucoasa olfactivă imprimă şi reţine mirosurile degajate în primul moment (persistenţa indirectă) cât şi pe cele care se pot dezvolta în pahar într-un timp mai mult sau mai puţin scurt (persistenţa directă). Persistenţa aromei şi buchetului poate fi evaluată pe scara următoare: insuficientă, puţin persistentă, destul de persistentă, persistentă şi foarte persistentă.
Insuficientă – apreciere dată vinului care are o succesiune mediocră şi trecătoare a aromei şi buchetului, în memoria degustătorului această persistenţă este practic nulă, fie în faza directă cât şi în cea indirectă.
Puţin persistentă – apreciere dată vinului care are o succesiune a aromei şi buchetului, mai ales la nivelul paharului, fie în faza directă sau indirectă.
Destul de persistentă – apreciere dată vinului care are o succesiune suficientă a aromei şi buchetului, atât în memorie cât şi în pahar, fie în faza directă sau indirectă.
Persistentă – apreciere dată vinului care are un ansamblu articulat de arome şi deci, succesiunea durează mai multe secunde, fie în faza directă sau indirectă.
Foarte persistentă – apreciere dată vinului care are un ansamblu bogat de arome din care rezultă succesiunea complexă şi prelungită a acestora şi care nu pare a se opri decât după un anumit timp, câteva minute, fie în faza directă fie în cea indirectă.