Tipuri de vin

Exista  o multime de tipuri de vin în toată lumea. Datorită climei, solului, combinaţiei de soiuri şi a metodelor folosite în podgorii şi crame – factori care, combinaţi, alcătuiesc ceea ce francezii numesc „terroir”, specificul regional – nici un vin nu seamănă cu celălalt. In linii mari, ele se clasifică în:

Tipuri de vin

Vinuri spumante:

Vinurile spumante variaza de la vinul uşor prosecco italian şi eleganta şampanie franţuzească, ce devine mai delicată cu trecerea anilor, la vinurile efervescente cu aroma bogata din podgoriile  Lumii Noi, şi cele roşii de Shiraz din Australia, cu aromă de fructe coapte. Cupajul clasic de soiuri pentru vinurile spumante (Champagne, în mod particular) este Chardonnay, Pinot Noir şi Pinot Meunier, oferind o aromă fermă de fructe.

Vinurile spumante de calitate capătă şi o aromă de biscuit după cea de-a doua fermentare în sticlă şi în contact cu drojdia. Şampania bună ar trebui să aibă un buchet de pâine prăjită, nuci, unt şi biscuit, iar bulele să ofere o senzaţie înţepătoare echilibrând aromele.

Vinuri albe semicorpolente picante:

Mai puţin spectaculoase ca miros şi tentante ca gust, aceste vinuri merg bine cu mâncarea. Au arome cremoase, fine, care se intensifică odată cu timpul. Buchetul dominant de fructe tinde să se atenueze şi să se matureze odată ce vinul se învecheşte. Caracteristicile picante sunt de alune (Chardonnay), pietre umede (Chenin Blanc) şi ceară de albine (Semillon); cele metalice sunt de cremene şi agrişe (Sauvignon) şi lămâi verzi (Riesling). In general, vinurile picante răspund mai bine la maturarea în stejar decât cele „metalice”, dar nu pentru mult timp: buchetul de vanilie dat de stejar poate înmuia gustul.

Vinuri corpolente/puternice cu buchet bogat:

Tari şi de culoare aurie, aceste vinuri sunt savuroase atât la privit, cât şi la gust. Au o combinaţie de arome de unt şi miere cu fructe tropicale, piersici, nectarine şi chiar ananas. Buchetul este bogat şi cremos. Vinurile corpolente au un nivel al alcoolului mult mai ridicat – pentru că provin din zone însorite – dar cele mai bune au şi puţină aciditate pentru a fi echilibrate. Deşi toate beneficiază de caracteristica vanilată a maturării în butoi de stejar, vinurile nu ar trebui să fie copleşite de aceasta.

Vinurile albe puternice provin în principal din ţările Lumii Noi, dar şi din anumite zone din nordul Ronului, Languedoc-Roussillion şi centrul Spaniei. Multe dintre aceste vinuri devin mai complexe odată cu trecerea anilor, după ce sunt învechite.

Vinuri albe seci usoare si picante:

De culoare galben-pai cu nuanţe verzui, aceste vinuri au miros specific de măr verde, iarbă proaspăt tăiată, pietre ude şi chiar agrişe. Sunt uşoare, cu buchet neutru,  echilibrat de o aciditate picantă şi gust pronunţat de fructe – mere, pere, citrice. Vinurile care atrag atenţia sunt:  Sauvignon Blanc, Riesling, Pinot Blanc şi versiunile mai uşoare de Chardonnay. Far cultivate în Lumea Nouă (cu excepţia zonelor răcoroase din Noua Zeelandă), multe exemple clasice provin din Lumea Verde – Vinho Verde din Portugalia, Chablis sau Muscade din Franţa. Maturarea în butoaie de stejar nu favorizează vinul alb sec picant, iar un producator bun nu îşi va dezavantaja vinurile în acest fel. Se consumă tinere şi proaspete, menirea lor fiind de a împrospăta gustul şi de a lăsa o senzaţie de vivacitate.

Vinuri albe seci pana la demidulci, aromate sau florale:

Vinurile aromate pot avea o culoare puternică, dar atrag atenţia şi prin miros. Orice notă poate fi posibilă în aroma lor, începând cu aceea de miere, petrol şi .  fân (Riesling), până la citrice afumate (Pinot Gris), piersică (Viognier), aromă clară de struguri (Muscat) şi chiar de trandafiri, litchi sau rahat turcesc, de la cel mai aromat strugure, Gewurztraminer.

Majoritatea acestor arome vor fi susţinute de buchete similare, dar vinul poate varia de la uşor şi delicat (Germania şi Grecia) la foarte parfumat şi greu (Alsacia, Australia). Caracterul puternic aromat al acestor vinuri se combină foarte bine cu puţin zahăr rezidual, aşa încât se pot crea vinuri nu chiar seci şi demidulci. Nici un producător care se respectă nu va matura aceste vinuri în stejar.

Vinuri Rose:

Obţinute din struguri roşii lăsaţi la macerat doar o perioadă limitată de timp înpreună cu cojile boabelor, vinurile rosé pot varia de la un roz pal (Zinfandel de California) până la roşu inchis, opac (Grenache de Australia), în funcţie ce cât timp au stat la macerat strugurii. Mulţi simt gustul vinului alb pe limbă, dar aroma de fructe roşii şi măceşe trădează aproape întotdeauna prezenţa iniţială a strugurelui roşu.

Vinurile mai uşoare (în general din ţările Lumi Vechi, Valea Loarei, Provence în Franţa, Navara în Spania) vor fi delicate, săţioase şi picane, cu o nuanţă de fructe roşii. Cele mai tari din Valea Ronului şi Australia) au buchet mai bogat, mai intens, asemănător cu cele roşii, fără a pierde tuşa statornică a taninurilor. Genache este unul dintre soiurile cele mai populare de struguri rosé.

Tipuri de vin

Vinuri rosii proaspete, fructate, cu taninuri lejere:

Aceste vinuri rosii sunt cele mai simple, mai proaspete si mai gustoase. Cele care au o nuanţă spre roz trebuie băute cât mai tinere, deoarece în această perioadă au o aromă pură, proaspătă de zmeură, mere roşii şi cireşe, susţinută de caracterul energic al fructelor roşii. Nu apar taninuri care să atenueze buchetul catifelat, iar aciditatea va fi subtilă şi fină.

Vinurile roşii proaspete, cu aromă de fructe, pot proveni atât din Lumea Veche, cât şi din cea Nouă, din soiuri precum Gamay, Grenache şi Barbera, care, în mod natural, sunt mai puţin taninoase. în ţările mai călduroase, unde strugurii se coc mai repede, taninurile sunt adesea acoperite de aromele bogate de fructe; astfel, un soi robust cum e Merlot poate înlocui foarte uşor gustul taninos cu cel de fructe coapte. Nu este recomandată maturarea în stejar.

Vinuri dulci/desert:

Vinurile dulci variază de la cele din soiul Muscat, slabe, cu aromă subtilă de fructe, până la cele licoroase australiene (din nou Muscat), care amintesc de razele aurii ale soarelui din locurile de origine. Primele sunt aperitive, iar celelalte sunt prea puternice şi concentrate pentru a fi băute în timpul mesei.

Intre acestea, există alte vinuri dulci cu aromă bogată de miere şi buchet fin, cremos (caise, piersici, plăcintă cu mere, mirodenii), care devin cu atât mai savuroase cu cât este mai torid locul lor de origine. Vinul dulce ar trebui să aibă o aciditate proaspătă pentru a echilibra dulceaţa fructelor. Vinurile din soiul Riesling sunt dintre cele mai zemoase, iar vinul Tokaji din Ungaria are cea mai persistentă dulceaţă

Vinuri astringente/seci/tari:

Inşelător de palide în pahar, aceste vinuri au un efect extraordinar asupra mirosului şi gustului. Au aromă puternică de sare, migdale, iarbă proaspăt tăiată şi chiar de brânză fermentată. Au buchet astringent, sec, de migdale, care rămâne pe limbă mult timp. Vinurile de Xeres fino şi manzanilla sunt extrem de seci, fără nici un fel de aciditate. Ele îşi dezvoltă un gust ameţitor de sare, ce aminteşte de mare, când sunt maturate cu ajutorul unei drojdii speciale numite fior.

Vinurile de Madeira Sercial şi Verdelho sunt mai „crocante” şi au un gust mai pronunţat de mere decât perechile lor din Spania, dar sunt la fel de picante şi de durabile. Nici un alt vin nu abordează acest stil neobişnuit şi nici unul nu poate fi un aperitiv atât de înviorător sau atât de potrivit pentru chipsuri sau alune.

Vinuri rosii medii si corpolente:

Acest grup include vinurile rosii clasice ale lumii care au, in primul rand coloana vertebrala solida, un caracter puternic. In vinurile rosii cu strcturi ferma si media din lumea Veche – cum ar ffi vinul din Burgundia, din Bordeaux si din Barolo – aroma si buchetul s-ar putea sa nu iasa in evidenta la inceput, dar dupa un an sau doi, vinurile vor avea aromare de mure, dude, prune si violete.

Ele au si un gust similar: taninurile puternice se vor atenua odata cu imbatranirea vinului, iar buchetul va contine merisor, mirodenii, trufe si ciocolata.  Vinurile corpolente si medii trebuie sa fie maturate in stejar, care le adauga atat consistenta, cat si putin aroma de vanilie. Aceste vinuri se potrivesc perfect cu felurile de mancare pe baza de carne.

Vinuri rosii, pline, puternice, chiar condimentate:

Acestea sunt cele mai gustoase vinuri. Soiurile Cabernet Sauvignon (coacăze negre), Shiraz (prune picante şi lemn dulce) şi Zinfandel (piele naturală şi căpşuni) domină această categorie. Vinurile au culoarea cernelii, aromă intensă de fructe negre dulci şi gust dens, catifelat. Factorul principal este maturarea: provin în principal din soiuri destul de puternice pentru a supravieţui în podgoriile din zone toride (Napa Valley în California, Barossa Valley în Australia).

Multe vinuri se dezvoltă în beciuri, dar faptul că sunt făcute din struguri bine copţi le dă o aromă de fructe atât de bogată, încât pot fi băute tinere. Toate aceste vinuri au nevoie de stejar pentru a-şi echilibra buchetul puternic de fructe. Multe soiuri provin din Lumea Nouă, dar există zone în Europa care produc acelaşi fel de vinuri.

Vinuri ambrate/dulci/fortificate

A;este vinuri variază de la cele de Porto roşietice, cu buchet de alune, pană la vinuri de Xeres de culoarea chilimbarului şi vinuri de Porto de un roşu aprte închis, cu arome de violete şi prune. In general, nuanţa maronie exprimă timpul petrecut in lemn, primind arome de nucă şi caramel. Vinurile roşu-închis capătă culoarea şi buchetul doar de la strugure şi tind să aibă aromă de fructe când sunt tinere, câştigând în timp (doar cele mai bune) arome complexe de fructe de pădure şi ciocolată amăruie. Pentru vinurile de cea mai înaltă clasă, maturarea poate dura 40 de ani, plus timpul de stocare. Adăugarea ca distilat de vin are loc la jumătatea fermentaţii; astfel, toate aceste vinuri reţin o aromă dulce, specială din zaharurile naturale ale strugurilor.

Tipuri de vin