Totul despre vinuri 3

Vinul de astăzi provine fie din Lumea Veche, fie din cea Nouă. Europa, numită şi Lumea Veche, este leagănul creşterii viţei-de-vie, locul unde viticultura a evoluat începând cu anul 7000 Î.Hr. Regiunile viticole din Franţa, Italia şi Spania sunt cele mai importante şi însumează tot ceea ce este tradiţional în producerea vinului din cele mai vechi timpuri.

Lumea Nouă se mândreşte cu podgoriile ţărilor situate în emisfera sudică şi în America de Nord, fondate de exploratori şi misionari începând cu secolul XIV. Chile, Argentina, Noua Zeelandă, California şi Africa de Sud, toate intră în ceea ce numim Lumea Nouă.

Vinul a fost parte integranta a civilizatiei încă din Antichitate. Primele mărturii istorice despre practicile agricole plasează viţa-de-vie printre plantaţiile vremii. Pornind din „leagănul viticulturii” (Armenia, Georgia şi coasta Mării Negre), trecând prin Egipt, Grecia şi prin alte părţi ale Europei, via s-a cultivat din ce în ce mai mult, vinul devenind o necesitate alimentară, socială, economică şi culturală.

Când muntele Vezuviu a erupt, în anul 79 d.Hr., distrugând oraşul Pompeii şi podgoriile din împrejurimi, romanii au fost nevoiţi să găsească rapid o nouă sursă de vin. Astfel, preţu­rile au crescut foarte mult.

Tradiţia creştină a euharistiei (vinul simbolizează sângele lui Hristos, iar pâinea, trupul Lui) are rădăcini complexe. Reprezentarea vinului ca sânge este de origine greacă şi datează dinaintea creştinismului. Vinul face parte, de asemenea, din ritualul evreiesc. Minunea făcută de Hristos, transformarea apei în vin (la nunta din Cana Galileei), aminteşte de sărbătorile romane, unde se spune că Bachus făcea la fel. Ritualul sfintei împărtăşanii a ajuns la forma sa actuală din sec. IV, deşi există dovezi şi mai vechi.

Dyonysos – Grecii beau in cinstea zeului Dionysos pentru a alunga grijile, traditie mostenita de romani care isi numeau zeul Bachus.

Folosite la fermentarea depozitarea si transportul vinului, amforele erau de forme, marimi si modele diferite, oglindind locul lor de provenienta.

• Anul – 7000 Î.Hr. – Prima dovadă a cultivării strugurilor în Georgia
• Anul – 5000 î.Hr. – Prima atestare a unui depozit de vin în munţii Zagros, din vestul Iranului 2750 Î.Hr.
• Anul – 3150 î.Hr. – Vase de vin descoperite în mormântul regelui egiptean Scorpion t; ele conţin urme de vin
• Anul – 2750 î.Hr. – Vinul este menţionat în texte scrise pe tăbliţe de lut în oraşul Ur, Mesopotamia
• Anul – 1600 î.Hr. – Dovadă a existenţei unei prese de vin în Palaikastro, Creta. Micenienii din Creta introduc viticultura în Grecia
• Anul – 1750 î.Hr. – Codul lui Hammurabi instituie primele legi privind comerţul de vin cu amănuntul
• 1500 î.Hr. – Primele vase scobite pentru băut sunt realizate în Egipt; mai târziu sunt fabricate şi folosite pe scară largă de romani
• Anul – 300 î.Hr. – Grecia începe să domine „industria” vinului în Mediterană, contribuind la extinderea Amforă acesteia spre Italia, sudul romană Franţei şi Peninsula Iberică
• Anul – 92-280 d.Hr. – împăratul roman Domiţian interzice plantarea viţei- de-vie în Italia pentru a proteja recoltele de grâu. Edictul este abrogat în 280 d.Hr. şi podgoriile încep să se extindă în Franţa
• Anul – 300 d.Hr. – Butoaiele devin recipiente de transport în locul amforelor si vinul devine o parte importantă a euharistiei creştine