Tulburari cauzate de consumul excesiv de vin

TULBURARI NEUROLOGICE ÎN EXCESUL ALCOOLIC

Intensificarea durerilor de cap

Persoanele hipersensibile pot avea cefalee dupa ce beau vin. Aceasta se datoreaza unor substante chimice care se gasesc în vin în cantitate mai mare sau mai mica: histamina, tiramina, dar mai ales sulfiti si uneori metanol.

Riscuri de tulburari ORL

Un consum de vin excesiv si de lunga durata (douazeci- treizeci de ani) poate duce la tulburari auditive (34% de surditati discrete de perceptie) si la tulburari de echilibru prin leziuni ale urechii interne (în 45% din cazuri).
Tulburarile de echilibru se pot explica si prin leziuni ale cerebelului. Celulele din cortexul cerebelos sunt partial distruse printr-un consum excesiv.

Incidenta asupra nervilor

Carentele de vitamina B si actiunea toxica a alcoolului însusi favorizeaza la bautorul excesiv leziuni ale neuronilor, ce pot duce la polinevrite, cu jena la mers si dureri violente si la afectiuni oculare (nevrita optica).

Incidenta asupra atentiei

O alcoolemie slaba (0,3-0,5 g/l) e însotita de o senzatie de bine si de euforie. Dar începând de la o alcoolemie de 1 g/l, se instaleaza somnolenta.

Unul sau doua pahare de vin la cina pot contribui la prelungirea duratei somnului nocturn. In schimb, la doze mult mai mari, se produc efecte inverse, si anume tulburari ale somnului: adormim greu, se micsoreaza durata somnului lent profund, se extinde somnul paradoxal.

In plus, alcoolul în exces modifica ventilarea pulmonara din timpul noptii, generând riscul de apnee în somn. Acest fenomen este sporit în caz de obezitate asociata. Aceste pauze respiratorii, care antreneaza o proasta oxigenare sangvina, sunt îndeosebi responsabile de o intensa oboseala la trezire.

TULBURARI PSIHICE ÎN EXCESUL ALCOOLIC

Impregnarea alcoolica duce la tulburari de comportament: betie (pierdere de echilibru, confuzie mentala), stare de excitatie agresiva, accese de delir (obsesii, fixatii, mania persecutiei), convulsii si chiar crize de epilepsie. In caz de sevraj alcoolic brutal, la o spitalizare sau încarcerare, pot surveni tulburari si mai dramatice: delirium tremens cu stari de agitatie, dar si stari halucinatorii.

La alcoolicul cronic mediu, tulburarile sunt mai greu de interpretat deoarece ele corespund mai degraba unei amplificari a modificarilor de comportament (iritabilitate, instabilitate, impulsivitate, furii frecvente, violente verbale si fizice la adresa anturajului), unor tulburari de afectivitate alternând cu perioade de surexcitare si cu momente de tristete profunda, gelozie fata de partener sau de colegi, idei fixe persistente.
Din pacate, pentru un alcoolic, cel mai bun mijloc de a se calma este, în mod paradoxal, sa bea