Vinul in lume: Germania si Elvetia

Vinul in lume: Germania si Elvetia

Germania

Este patria Riesling-ului, din care se obţin vinurile cele mai fine, răcoroase şi fructate din lume. în ultimele decenii, acest soi de viţă de vie a fost substituit, în parte, de cel mai productiv Muller Thurgau, dar şi de Chardonnay, Kerner şi Pinot Noir. Dintre vinurile roşii (clar mai puţin cultivate) predomină Portugieser, Bacchus şi Trollinger.

Clasificarea vinurilor ţine cont mai ales de densitatea mustului, adică de concentraţia de zahăr, şi cuprinde:

• Landwein, similar cu IGT italiene şi cu Vins de Pays franceze;

• Tafelwein: corespund vinurilor noastre de masă;

• Qualitătswein besimmter Anbaugebiete (QbA): sunt „vinurile de calitate de origine controlată” şi cuprind QmP (Qualitătswein mit Prădikat, adică vinul este făcut din struguri selecţionaţi, neîmbogăţiţi cu zahăr) şi Kabinett, care sunt vinuri uşoare şi seci, care nu prevăd nicio selecţie şi pot fi făcute din struguri îmbogăţiţi cu zahăr.

QmP cuprind Spătlese (recoltă tardivă), Auslese (vinuri din ciorchini selecţionaţi), Beerenauslese (vinuri din boabe selecţionate), Trockenbeerenauslese (vinuri din struguri botritizaţi şi selecţionaţi) şi, în cele din urmă, Grosslage, care sunt vinurile obţinute din amestecuri de varietăţi de struguri.

Mai există şi Eiswein, adică vinurile obţinute din struguri îngheţaţi.

Elveţia

Ţară cu un climat tipic continental şi alpin, Elveţia beneficiază totuşi de diferite microclimate favorabile, mai ales pe lângă numeroasele lacuri şi de-a lungul râurilor.

Din 1990 a acceptat legea europeană referitoare la denumirile de origine, de aceea clasificarea sa de vinuri este similară cu cea italiană şi franceză.

Vinul in lume: Germania si Elvetia