Vitamina C organica (totul despre vitamina C)
PrinteazaEste o substanţă care poate părea banală, dar efectele sale asupra sănătăţii sunt incredibil de puternice. Cu ea pot fi tratate forme grave de cancer, dar şi o răceală puternică, poate fi prevenit infarctul, dar şi accidentul vascular cerebral sau astmul. Ne referim la vitamina C organică, extrasă prin procedee 100% naturale, care este de zeci de ori mai puternică decât surata ei de sinteză.
Această vitamină a fost identificată pentru prima dată de către fiziologul şi biochimistul maghiar Albert Szent-Gyorgyi, descoperire pentru care a şi primit în 1937 premiul Nobel. Până ca omul să facă însă această descoperire, a fost nevoie de o muncă de sute de milioane de ani a naturii. Atât i-a luat Mamei Natură ca să creeze această moleculă extrem de simplă, compusă din carbon, hidrogen şi oxigen. Însă această moleculă simplă, adică vitamina C, s-a dovedit un adevărat miracol pentru lumea vie. Era destul de mică şi de agilă, cât să poată trece repede prin barierele metabolismului, şi imprima un asemenea dinamism, încât a impulsionat fantastic evoluţia vieţii de pe Terra, din momentul în care a fost “inventată”. Aproape toate vieţuitoarele de pe Pământ îşi produc singure această substanţă care le asigură energia şi dinamismul, dar nu şi omul. Omul trebuie să apeleze la lumea vegetală, la natura înconjurătoare, pentru a face rost de această vitamină fără de care nu poate trăi. Ca şi cum natura sau, altfel spus, Dumnezeu, ar fi vrut să se asigure că fiinţa umană, înzestrată cu atâta ingeniozitate şi abilităţi, nu va uita niciodată de unde provine şi cât de interconectată este cu mediul înconjurător, cu celelalte fiinţe, pe care trebuie să le protejeze. Cunoscută şi ca acid ascorbic, această substanţă este printre cele mai importante pentru viaţa noastră.
Rolul vitaminei C în corpul uman
Toate procesele cu adevărat importante din corpul nostru sunt susţinute de vitamina C. Ea este cel mai puternic sprijin pentru imunitate, ajutând armata de celule specializate în apărarea corpului să lupte cu microbii şi să distrugă celulele canceroase.
Şi tot ea ajută sistemul imunitar să distingă adversarii de prieteni, aşa încât celulele armatei sale să nu se întoarcă împotriva propriului organism, provocând alergii sau boli autoimune. Vitamina C este esenţială şi pentru sistemul nervos. Fără ea, ne-ar fi imposibil să percepem deosebirile dintre culori, să conştientizăm trecerea timpului, să trăim bucuria şi entuziasmul. Pe urmă, ea este un antioxidant de excepţie, ce contribuie activ la frânarea tuturor proceselor de îmbătrânire din corp, menţinându-ne tonusul, elasticitatea şi capacitatea de a ne regenera. Nu în ultimul rând, acidul ascorbic este cel care participă la formarea colagenului, o proteină ce dă tărie şi elasticitate oaselor, cartilajelor, muşchilor şi vaselor de sânge. Vitamina C este şi cea care ajută la asimilarea fierului şi potasiului, care previne degradarea vitaminei E şi a unor vitamine din complexul B, care susţine procesele de asimilaţie şi de eliminare.
Cum spuneam, tocmai această substanţă, atât de necesară vieţii, organismul nostru nu ştie să o producă, fiind nevoie în permanenţă de o sursă exterioară din care să o primească. În plus, făcând parte din grupa hidrosolubile (solubile în apă), vitamina C se elimină în cantităţi mari din organism, trebuind pusă la loc mereu şi mereu. Nu este de mirare că foarte mulţi dintre noi suferă – adesea fără să ştie – de o carenţă de vitamina C.
Deficitul de vitamina C în organism
Primele semne ce indică un deficit de vitamina C sunt sângerările spontane ale gingiilor, starea de oboseală persistentă, îmbătrânirea accelerată a pielii, care formează încreţituri, mai ales în zona ochilor şi a buzelor.
Când lipsa de acid ascorbic se cronicizează, sistemul imunitar nu mai funcţionează cum trebuie şi apar răcelile frecvente, dar putem descoperi şi sensibilităţi alergice, pe care nu ştiam că le avem, sau simptome ale bolilor autoimune. Şi tot lipsa acestei vitamine duce la apariţia unor afecţiuni ca: varicele, hemoroizii, excedentul de greutate corporală, oboseala persistentă, nervozitatea, dificultatea în concentrare, stările depresive, tulburările somnului, căderea părului sau slăbiciunea generală.
Prin analize, deficitul de vitamina C este mai dificil de depistat decât s-ar putea crede, deoarece cantitatea în care ea se află în sânge poate varia foarte mult în timpul zilei. Aceasta, deoarece în condiţii de stres, organismul foloseşte într-un timp foarte scurt cantităţi impresionante de acid ascorbic. De pildă, o singură ţigară fumată face organismul să consume aproximativ 40 mg de vitamina C, în condiţiile în care necesarul zilnic din acest nutrient este de 60-100 mg. Şi acelaşi consum extraordinar al acestei vitamine apare şi atunci când ne expunem pasiv frumului de ţigară, când nu dormim, când facem efort fizic de durată, când ne confruntăm cu o infecţie sau cu o reacţie alergică.
Portocalele şi lămâile
Apoi, pe măsură ce înaintăm în vârstă, corpul nostru cere cantităţi tot mai mari de vitamina C, pe de o parte, iar pe de altă parte, capacitatea noastră de asimilaţie scade, ceea înseamnă că vom avea nevoie de cantităţi tot mai mari din acest nutrient. Totuşi, pentru cine a studiat etichetele sucurilor, sosurilor sau ale dulciurilor din rafturile supermarketurilor, apare întrebarea: cum ar putea să ne lipsească vitamina C, câtă vreme a ajuns să fie folosită drept conservant în mâncăruri şi este suplimentată în atâtea alimente pe care le consumăm zilnic? Ei bine, vitamina C folosită în tot felul de alimente obţinute pe cale industrială este una de sinteză, net diferită de cea naturală, aşa cum vom vedea în cele ce urmează:
Diferenţa dintre vitamina C organică şi cea de sinteză
Din punctul de vedere al structurii chimice, vitamina C existentă în fructe şi legume este identică cu cea sintetică. Şi atunci de ce se face această diferenţiere? Pentru că efectul terapeutic al variantei organice este incomparabil mai intens decât al celei obţinute pe cale industrială.
Merele
Cercetătorii au identificat în extractele naturale bogate în vitamina C aşa-numiţii co-factori, nişte substanţe naturale (flavonoide, antociani, acizi organici) care, pe de o parte, îmbunătăţesc simţitor asimilarea acestei vitamine de către organism, iar pe de altă parte, potenţează acţiunea sa terapeutică incredibil de mult. De pildă, vitamina C de sinteză, luată în poliartrita reumatoidă, are efecte modeste, în schimb vitamina C organică, extrasă din fructe, are o acţiune foarte intensă, diminuând durerea şi mărind simţitor, prin administrare sistematică, mobilitatea articulaţiilor. La rândul lor, toate cercetările de laborator au arătat că efectul antioxidant al extractelor naturale cu vitamina C organică este de câteva ori mai puternic decât cel al vitaminei C de sinteză.
În fine, studii-gigant, făcute pe mii sau zeci de mii de persoane din Statele Unite, Australia, Suedia sau Japonia, au arătat că o cantitate modestă, de 60-180 de mg de vitamina C organică ingerată zilnic duce la o reducere uimitoare a incidenţei cancerului, atacului cerebral sau infarctului, în timp ce cantităţi impresionante de vitamina C de sinteză nu au avut practic nici un fel de efect în prevenirea acestor boli.
Modul de administrare al vitaminei C
Cantitatea de vitamina C necesară pentru un adult sănătos este, în medie, de 60 mg/zi, însă de la caz la caz, această doză poate varia foarte mult.
Grepfrutul
De pildă, la femeile aflate în perioada de graviditate, necesarul creşte la 100 mg/zi, iar la cele care alăptează, ajunge la 120 mg/zi. Aportul de vitamina C trebuie mărit de 3-4 ori pentru cei expuşi la poluare cu metale grele, benzen sau lacuri, precum şi în cazul sportivilor. De asemenea, necesarul este de 4-5 ori (sau chiar mai mult) mai mare în cazul răcelilor, alergiilor, tuberculozei, cancerului, ulcerului gastric şi duodenal. Un fumător care consumă un pachet pe zi are nevoie de măcar 400 de miligrame (de aproape 7 ori doza zilnică normală!) de vitamina C pe zi. Dincolo de aceste calcule, în multe teste medicale, unele de mare amploare, s-au folosit pentru vindecarea bolilor aşa-numitele megadoze de vitamina C. De exemplu, în tratamentele făcute la Institutul Linus Pauling, pe bolnavii de cancer, au fost folosite doze de vitamina C de 250 (!) de ori mai mari decât cele recomandate obişnuit, şi aceasta pe termen lung şi fără a se înregistra efecte adverse majore. La fel, în reacţiile alergice acute, în astm, în bolile infecţioase rezistente la tratament, au fost folosite megadoze de vitamina C. Nu cantitatea este însă totul, la fel de importante, dacă nu mai importante, fiind sursele din care ne luăm această vitamină.
Vitamina C organică din alimente
Este, fără doar şi poate, cea mai valoroasă formă de vitamina C. Dintre fructele consumate uzual, cele mai bogate în vitamina C sunt lămâile, portocalele, grepfrutul, merele, căpşunile, cu condiţia să se fi maturizat natural (nu forţat, în lăzi) şi să nu fi fost depozitate prea mult înainte de a fi consumate. De exemplu, un măr care atunci când este proaspăt cules conţine 10 mg de vitamina C, ajunge să conţină după 3 luni de depozitare doar 1 mg de vitamina C. Aşadar, pentru a beneficia de această vitamină, consumaţi doar fructe proaspete.
Pătrunjelul
Dintre legume şi zarzavaturi, cantităţi însemnate de vitamina C conţin cartofii, pătrunjelul verde, varza albă, varza roşie (este campioana absolută la conţinutul de vitamina C), ardeii (mai ales cei de culoare roşie), tomatele. Aceeaşi situaţie de la fructe apare şi în cazul legumelor, al căror conţinut de acid ascorbic scade foarte mult cu timpul. Un cartof care atunci când este proaspăt recoltat conţine 25 mg de vitamina C ajunge, după câteva luni, să nu aibă mai mult de 5 miligrame din acest nutrient. Mai mult, dintre toate vitaminele, vitamina C este cel mai uşor distrusă în timpul preparării sau conservării. Acidul ascorbic este degradat rapid de contactul cu metalele, de expunerea la aer sau lumină, de prepararea termică. Prin prăjire, de exemplu, 90% din conţinutul iniţial de vitamina C al alimentelor se pierde. Din toate aceste motive, a devenit necesară suplimentarea cantităţii de vitamina C naturală ingerată zilnic cu capsule sintetice de vitamina C.
Capsulele cu vitamina C de sinteză
De regulă, aceste capsule conţin vitamina C extrasă prin procese industriale din glucoză. Însă vitamina C sintetică este eficientă mai ales în forma injectabilă, folosită în medicina de urgenţă. În schimb, la administrarea pe cale orală, pe termen lung, vitamina C sintetică are o eficienţă extrem de limitată. Zeci de studii arată că varianta de sinteză are efecte foarte reduse sau pur şi simplu inexistente, în afecţiuni în care surata sa organică este un adevărat panaceu. Din păcate, vitamina C sintetică este de… 500 de ori mai ieftină decât cea organică, motiv pentru care producătorii de medicamente folosesc tot felul de tertipuri prin care vând acidul ascorbic sintetic drept vitamina C organică.
Căpşunile
Şi, deoarece legislaţia are foarte vag definite noţiunile de natural sau organic, vom întâlni foarte multe contrafaceri pe piaţa noastră, purtând numele de “Vitamina C organică” sau “Vitamina C naturală”. De regulă, putem depista foarte uşor vitamina C sintetică deghizată în cea organică prin câteva caracteristici:
* concentraţia de vitamina C este foarte ridicată: o capsulă cu acest nutrient în forma sa naturală abia dacă ajunge la 20 mg de vitamina C pură, în timp ce capsulele sintetice conţin 100, 500 sau chiar 1000 mg de vitamina C.
* la capsulele sintetice nu este specificată clar sursa din care a fost extrasă vitamina C, spre deosebire de cele cu vitamina C organică, unde se precizează fructele sau legumele din care a fost extrasă.
* la vitamina C de sinteză sunt adesea adăugate substanţe străine, mai ales flavonoide, pentru a imita, fără succes, compoziţia naturală a fructelor în care se găseşte în stare naturală vitamina C.
Capsulele cu vitamina C organică
Conţin extracte obţinute prin procese speciale, desfăşurate la temperaturi scăzute, din fructe sau legume.
Varza (mai ales cea roşie)
Cel mai adesea, aceste extracte bogate în acid ascorbic sunt obţinute din două fructe, şi anume: fructele de măceş (Rosa canina) şi fructele de acerola (Malpighia glabra), un arbore tropical, cultivat acum pe scară largă, tocmai pentru bogăţia sa în vitamina C. Ambele fructe conţin, pe lângă vitamina C, o mulţime de substanţe puternic antioxidante, cum ar fi pigmenţii care le dau culoare roşie (flavonoide), acizii organici sau alte vitamine (A, PP, B1, B2, B3) etc. Datorită acestor substanţe ajutătoare foarte active terapeutic, puterea vindecătoare a extractelor bogate în vitamina C este de zeci de ori mai puternică decât a aceluiaşi nutrient obţinut prin sinteză.
Vitamina C organică şi psihicul
Vitamina C are o importanţă covârşitoare pentru emoţiile şi gândurile noastre. Stimulând activitatea glandei hipofize, ea este implicată în secreţia a nu mai puţin de zece transmiţători chimici, ce dirijează patru domenii: controlul stresului, sexualitatea, funcţiile tiroidei şi creşterea.
Cartofii
Ca atare, acidul ascorbic este foarte util persoanelor astenice, cu tendinţă spre melancolie sau depresie, asupra cărora are un efect tonic, înviorător, dătător de iniţiativă şi poftă de viaţă. Pe de altă parte, vitamina C este implicată şi în sinteza serotoninei, o substanţă responsabilă cu stările de calm, de curaj şi de relaxare, precum şi de apariţia stării de somn.Prin urmare, acest nutrient este util şi pentru cei cu probleme de genul anxietăţii, insomniei, pentru cei care se relaxează foarte greu, care sunt mereu măcinaţi de temeri şi incertitudini.
În concluzie, administrarea zilnică a vitaminei C este foarte importantă pentru păstrarea şi recăpătarea sănătăţii noastre mentale şi psihice. Administrată în forma sa organică, ea induce în câteva zeci de minute o înviorare psihică şi mentală, iar în curele pe termen mediu şi lung ajută la păstrarea tonusului psihic, a unor capacităţi cognitive cum ar fi memoria sau atenţia. În schimb, există şi fenomenul invers: în lipsa vitaminei C organice, apare temutul proces al îmbătrânirii cerebrale, al distrugerii masive a neuronilor, al apariţiei unor maladii cum ar fi Alzheimer sau Parkinson.
Vitamina C şi cancerul
Este un subiect care de 30 de ani încinge spiritele în comunitatea ştiinţifică medicală, odată cu publicarea de către genialul chimist american Linus Pauling, laureat a două premii Nobel, a rezultatelor sale privind administrarea megadozelor de vitamina C la bolnavii de cancer în stadii avansate.
Ardeii (mai ales cei roşii) şi tomatele
Pacienţilor internaţi în institutul care îi poartă numele le erau introduse prin perfuzie cantităţi uriaşe de vitamina C, aşa-numitele megadoze, de 10-15 g (adică de 160-250 de ori doza zilnică recomandată!), obţinându-se rezultate mai mult decât promiţătoare. Nu se putea vorbi de o vindecare completă a cancerului aflat în stadii terminale, dar pacienţii se simţeau mai bine, aveau mai puţine dureri, în unele cazuri apărea stagnarea sau chiar remisia formaţiunilor tumorale. În medie, pacienţii trataţi cu vitamina C au trăit de patru ori mai mult decât cei care nu au luat megadoze din această vitamină.
Evident, studiile sale au declanşat valuri de critici din partea lumii medicale, mai mult sau mai puţin întemeiate şi interesate. S-a încercat şi reproducerea experimentelor sale în alte clinici, raportându-se triumfalist că tratamentul lui Linus Pauling nu funcţionează. Ce au omis, însă, să spună detractorii a fost că Pauling administra megadozele de vitamina C intravenos, în timp ce, în studiile care “încercau” să-i reproducă rezultatele, aceeaşi vitamină era luată oral, ceea ce schimba total datele problemei. Dacă intravenos, vitamina C de sinteză, administrată în doze mari, are efecte puternice, luată oral, ea are efecte practic inexistente în cancer. Un studiu de mare amploare a verificat efectele de prevenire a cancerului în urma administrării de vitamina C de sinteză. Unui număr de peste 10.000 de persoane le-au fost administrate câte 500 mg (de 8 ori doza normală) de acid ascorbic pe zi, vreme de opt ani. La sfârşitul studiului, rezultatele au fost dezastruoase: nici o diferenţă între cei care luau vitamina C sintetică şi cei care luau un remediu fals (placebo)! Lucrurile s-au schimbat fundamental atunci când s-au făcut studii privitoare la efectele vitaminei C organice în cancer. De exemplu, într-un studiu făcut pe femei ajunse la menopauză, s-a demonstrat că cele care consumau 200 mg de vitamina C organică, din fructe şi legume, au avut o incidenţă a cancerului la sân cu 63% mai redusă faţă de cele care consumau doar 60 mg de vitamina C organică pe zi. Alte studii privitoare la acţiunea anticancerigenă a vitaminei C organice au demonstrat eficienţa acesteia în prevenirea cancerului gurii, gâtului, esofagului, plămânilor, stomacului, colonului, rectului, prostatei.
Vitamina C organică şi imunitatea
Testele medicale au arătat că suplimentarea acidului ascorbic creşte producţia a nu mai puţin de şase tipuri de celule ale sistemului imunitar. De exemplu, sub influenţa ei, neutrofilele, adică celulele care constituie “prima linie de apărare” în faţa infecţiilor, devin mai active şi mai eficiente. Apoi, limfocitele, care sunt o adevărată armată specializată în lupta cu infecţiile sau cu bolile tumorale deja instalate, sunt şi ele înmulţite şi activate de această vitamină-minune. Pe urmă anticorpii, adică “armele chimice” cu care organismul luptă contra viruşilor, bacteriilor sau a altor musafiri nepoftiţi, sunt secretaţi într-o cantitate mai mare atunci când este administrată vitamina C organică. Concluzia care se impune este că dacă vrem să ne creştem rapid nivelul imunităţii, cea mai simplă şi mai sigură cale este vitamina C naturală. Fie că este vorba de prevenirea răcelilor sau altor infecţii, fie că este vorba de o boală infecţioasă deja instalată, stimularea imunitară cu ajutorul vitaminei C din fructe şi din legume este o cale sigură spre vindecare prin amplificarea imunităţii.
Vitamina C organică şi frumuseţea
Dacă ne aprovizionăm corpul cu nutrienţii necesari, pielea, părul şi unghiile îşi vor păstra şi ele sănătatea şi frumuseţea până la vârste înaintate. Totul se datorează unei proteine-minune pe care o sintetizează organismul nostru, şi anume colagenul, dependent de prezenţa în cantităţi suficiente a doi nutrienţi: vitamina C şi siliciul organic. O suplimentare a cantităţii zilnice de vitamina C, cu 200 mg, şi a siliciului organic, cu 50 mg, va duce, în doar câteva săptămâni, la o îmbunătăţire a aspectului şi a stării de sănătate a pielii, dar şi a unghiilor şi chiar a firelor de păr (la care efectele apar ceva mai lent). O cantitate sporită de vitamina C organică vor trebui să ia femeile care au fumat sau fumează, deoarece la ele este necesară o doză de la 400 mg în sus pentru apariţia efectelor de înfrumuseţare şi reîntinerire.
Tratamente cu Vitamina C
Alergie
Vitamina C organică este de un real ajutor şi în cazul reacţiilor alergice, fie ele la nivelul pielii, aparatului respirator sau digestiv. Încă de la primele manifestări ale unei reacţii alergice, se ia o doză de 100-200 mg de vitamina C organică, ulterior administrându-se câte 20-40 mg din această vitamină, din două în două ore. Acidul ascorbic are, între altele, o acţiune imunomodulatoare antihistaminică puternică, reducând inflamaţia, senzaţia de durere şi usturime, senzaţia de ameţeală, frisoanele etc.
Astm
De extraordinarele proprietăţi antialergice şi imunostimulente ale vitaminei C pot beneficia şi bolnavii de astm. Tratamentul cu vitamina C organică, sub formă de capsule, din care se iau câte 100 mg pe zi, va fi dublat de o alimentaţie cu legume şi fructe bogate în acest nutrient, mai ales varză roşie, lămâi, mere (cu tot cu coajă), măceşe. Această cură răreşte intensitatea şi frecvenţa crizelor de astm, creşte rezistenţa la efort, toleranţa la stres, frig şi alergeni.
Febră
Administrarea, zilnic, a 150 mg de vitamina C organică ajută organismul, în special sistemul cardiovascular, să facă faţă acceselor de febră. În plus, vitamina C activează, la fel ca şi accesele de febră, sistemul imunitar, cele două având o acţiune sinergică în cazul infecţiilor şi al afecţiunilor tumorale. Atât timp cât febra se menţine în parametri acceptabili, sub 38,5 grade Celsius, preferaţi o doză sănătoasă de vitamina C organică, în locul aspirinei sau al altor febrifuge.
Gripă, viroze respiratorii
În timpul epidemiilor, se administrează câte 100-150 mg pe zi de acid ascorbic natural, pentru prevenţie. Odată boala declanşată, vreme trei-cinci zile, se administrează, zilnic, câte o supradoză de 300 g de vitamina C organică. Acest nutrient are darul de a mobiliza exemplar sistemul imunitar, scurtând timpul de vindecare, atenuând simptomele şi făcând boala mai uşor de suportat.
Infecţii respiratorii bacteriene (inclusiv pneumonie, TBC)
Se ţine un tratament de 30 de zile, timp în care se iau câte 150-200 mg de vitamina C organică pe zi, un ajutor substanţial şi pentru terapia clasică cu antibiotice. Fără o activare a sistemului imunitar, ca cea conferită de această vitamină, tratamentele de distrugere a germenilor infecţioşi nu au nici o şansă de izbândă, motiv pentru care afecţiunile bacteriene ajung să recidiveze tot mai des.
Boala coronariană
O doză modestă, de 100 mg de vitamina C organică, administrată zilnic, reduce cu aproape 60% riscul de infarct la subiecţii cu insuficienţă cardiacă. Mai mult, acidul ascorbic din fructe şi legume îmbunătăţeşte puterea de contracţie a muşchiului cardiac, ajută la o irigare mai bună a inimii şi creşte capacitatea de efort a bolnavilor. Studii făcute pe 14.000 de vârstnici au arătat că vitamina C de sinteză nu are nici un efect de prevenire a infarctului sau a altor boli cardiovasculare. În schimb, vitamina C organică este – tot conform studiilor – un adevărat panaceu pentru cardiaci, aşa cum afirmam anterior.
Ateroscleroză
Vitamina C luată în fiecare zi, câte 150 mg, previne oxidarea colesterolului pe artere, produce o uşoară vasodilataţie şi stopează evoluţia bolii spre complicaţii cum ar fi ischemia cardiacă sau ateroscleroza.
Hipertensiune
Acelaşi tratament de la ateroscleroză conduce după 6 luni de administrare la o reducere în medie cu 9% a tensiunii arteriale. De asemenea, tratamentul cu vitamina C organică, asociat cu hrana vegetariană şi cât mai naturală, stabilizează valorile tensiunii arteriale, prevenind apariţia atât de periculoaselor pusee de hipertensiune.
Accident vascular (prevenire, ameliorarea sechelelor)
Un studiu făcut în zona rurală a Japoniei, pe 2000 de vârstnici, a arătat că cei care consumă vegetale foarte bogate în vitamina C au un risc de accident vascular foarte scăzut. Mai exact, consumatorii de vitamina C organică din vegetale au un risc cu 52% mai scăzut de accident vascular decât cei care nu consumă deloc sau foarte puţine vegetale bogate în acest nutrient. În plus, refacerea funcţiilor motorii şi cognitive după un asemenea atac este mult mai rapidă atunci când se iau doze sporite (peste 200 mg zilnic) de acid ascorbic natural.
Anemie feriprivă, anemie hemolitică
Vitamina C ajută la asimilarea fierului din alimente în organism, unde va fi folosit la fabricarea eritrocitelor. De asemenea, acidul ascorbic reglează acţiunea sistemului imunitar, împiedicându-l să distrugă eritrocitele produse de propriul organism şi apariţia aşa-numitei anemii hemolitice.
Obezitate
Vitamina C este unul din cei mai serioşi aliaţi ai celor ce doresc să ajungă la o greutate normală şi la o formă fizică excepţională. Luând zilnic câte 120 mg de vitamina C organică şi mâncând de două ori pe zi câte o lămâie, cu tot cu pulpă, punem la adăpost moleculele de hormoni tiroidieni (tiroxină), responsabili pentru supleţea şi vioiciunea noastră.
Multe persoane îşi pun în pericol viaţa, luând medicamente de slăbit care cauzează o supraproducţie de hormoni tiroidieni, fără să ştie că mult mai puţin nociva vitamină C le-ar proteja hormonii tiroidieni produşi în mod natural de către propriul organism. Cercetările au arătat că doar moleculele de tiroxină însoţite de cel puţin douăsprezece molecule de vitamina C, ca o veritabilă “gardă de corp”, sunt protejate împotriva radicalilor liberi şi pot parcurge drumul până la destinaţie, pătrunzând în celulele din organism.
Diabetul şi complicaţiile sale
Un studiu făcut pe 1700 de persoane cu diabet de tip 2 a arătat că ingestia zilnică a unei cantităţi de 150 mg de vitamina C organică ajută la prevenirea unor afecţiuni cum ar fi: hipertensiunea, arterita obliterantă, boala coronară, neuropatia diabetică.
Fragilitate capilară, circulaţie periferică deficitară, neadaptare la frig
La venirea sezonului rece, se face o cură de 3 săptămâni, timp în care se administrează 100-160 mg de vitamina C organică zilnic. Această cură simplă îmbunătăţeşte circulaţia sanguină prin vasele capilare, amplifică tonusul fizic şi psihic, ajutând la o mai bună adaptare la temperaturile scăzute.
Artrită
Vitamina C joacă un rol activ în prevenirea şi stoparea evoluţiei acestei afecţiuni. În plus, multe dintre fructele roşii bogate în vitamina C, cum ar fi măceşele sau acerola, conţin şi alte substanţe ajutătoare, care stimulează refacerea finelor ţesuturi cartilaginoase din articulaţii, afectate de boală. Toamna, când este o adevărată bogăţie de fructe proaspete, bogate în vitamina C, se recomandă curele cu mere, pere, măceşe, coarne, gutui, consumate cu tot cu coajă. La venirea iernii, se ţin tratamente cu vitamina C organică, extrasă din fructe, câte 100-120 mg pe zi.
Fracturi, osteomielită
Vitamina C organică este un accelerator de refacere a ţesutului osos distrus de o fractură. Mai mult, datorită efectului său de stimulare imunitară, acidul ascorbic natural ajută la vindecarea infecţiilor care afectează ţesutul osos, fiind un excelent adjuvant la antibioticele specifice. Se administrează câte 200 mg pe zi de vitamina C organică, în cure de 30 de zile minimum.
Fumat
Foarte adesea, inhalarea fumului din “iarba dracului” este comparată de oamenii de ştiinţă cu o fabrică uriaşă de radicali liberi, adică de substanţe care distrug celulele şi îmbătrânesc ţesuturile organismului. Din acest motiv, la fumători, organismul are o foame imensă de vitamina C, pe care o foloseşte ca principală armă de apărare contra acestor radicali liberi. Ca atare, amatorii de nicotină trebuie să se orienteze spre o hrană foarte bogată în vitamina C şi spre suplimentele cu vitamina C organică, întocmai ca cei care trăiesc într-un mediu poluat cu noxe (de pildă, în vecinătatea unei centrale pe cărbune).
Precauţii şi contraindicaţii
Vitamina C este, practic, lipsită de toxicitate. În caz de supradozare, eventualul surplus se elimină prin urină, într-un interval de 24 de ore. După ingerarea unei cantităţi exagerate de vitamina C pot apărea, totuşi, diareea şi, foarte rar, erupţii pe piele.
La copii, vitamina C are aceleaşi reacţii adverse minore, dar, întrucât ei au un sistem digestiv mai sensibil, trebuie evitată supradozarea.
Articol preluat de aici.